Încălcarea limitelor proprietății, o speță des întâlnită în România. Limitele dreptului de proprietate

Buna vecinatate se referă la relația pozitivă și de respect reciproc între proprietarii de locuințe sau de terenuri dintr-o anumită zonă. Aceasta implică respectarea unor norme și reguli stabilite de comunitate, astfel încât proprietarii să trăiască în armonie și să prevină conflicte.

Printre limitele legale ale dreptului de proprietate privată prevăzute de Codul civil, cele mai des întâlnite în viaţa de zi cu zi sunt cele care se referă la picătura streşinii, distanţa şi lucrările intermediare cerute pentru anumite construcţii, lucrări şi plantaţii, vederea asupra proprietăţii vecinului, dreptul de trecere, dreptul de trecere pentru utilităţi, dreptul de trecere pentru efectuarea unor lucrări.

Dacă o persoană, în exercitarea dreptului său de proprietate, cauzează inconveniente ce depășesc limitele normale ale bunei vecinătăți, cel prejudiciat se poate adresa instanței, care va putea dispune plata despăgubirilor din partea celui care a cauzat prejudiciul, precum și restabilirea situației anterioare, dacă acest lucru este posibil, precizează avocatul Leonard Serban.

Conform legii, orice construcţii, lucrări sau plantaţii se pot face de către proprietarul fondului numai cu respectarea unei distanţe minime de 60 de cm faţă de linia de hotar, dacă nu se prevede altfel prin lege sau prin regulamentul de urbanism, astfel încât să nu se aducă atingere drepturilor proprietarului vecin.

“Linia de hotar, să spunem, așa cum o cunoaște toată lumea, e și termen juridic, dar și termen popular și reprezintă a 2-a cea mai des întâlnită problemă.

Este modul în care oamenii construiesc lângă sau pe linia de hotar, fără a se respecta efectiv distanța de 60cm. De foarte multe ori oamenii construiesc, cel puțin în mediul rural, fără autorizații de construcții, fără a se duce la primărie și depune un proiect în sensul ăsta, știm cu toții cum se întâmplă în cazul în care persoana respectivă depășește limitele și nu te poți înțelege cu ea la momentul respectiv, atunci singura variantă este pe cale administrativă, către Inspectoratul de Stat în Construcții, către instanța, către primărie, iar mai apoi, în proporție, vă spun, cam de 99% din cazuri, problema se tranșează ulterior către instanța de judecată, pentru că și dacă persoana care primește vreo somație pentru demolare, de cele mai multe ori alege să o conteste către instanța de judecată, măcar pentru a întârzia demolarea, deși cunoaște faptul că amplasamentul este ridicat într-un mod ilegal, pentru că nu are autorizație și nu respectă reguli și se ajunge la situații de demolare“, mai spune avocatul Leonard Serban.

Potrivit acestuia, regulile cu privire la ferestre și balcoane îndreptate către proprietatea vecină, sunt foarte clare, astfel că ele nu pot fi construite la mai puțin de 2 metri față de fondul proprietarului vecin, chiar dacă acesta este îngrădit sau nu.

Legea mai spune că, pentru a construi putea construi la o distanță mai mică de 60 cm față de linia de hotar, este nevoie de acordul părților exprimat printr-un înscris autentic, adică un înscris notarial.

In ceea ce priveste „picătura streșinii”, un motiv de cearta des intalnit intre vecini, legea stabilește că proprietarul trebuie să amplaseze streașina casei sale astfel încât apa ce rezultă în urma ploilor să nu se scurgă pe fondul proprietarului vecin.

Proprietarul trebuie să amplaseze streașina casei sale astfel încât apa ce rezultă în urma ploilor să nu se scurgă pe fondul proprietarului vecin.

De asemenea, legea mai precizeaza că arborii mai înalți de 2 metri trebuie sădiți la cel puțin 2 metri de terenul vecinului, în caz contrar acesta având dreptul de a cere tăierea sau scoaterea lor.

Fructele căzute în mod natural pe fondul vecinului pot fi păstrate de acesta și, de asemenea, vecinul are dreptul de a tăia ramurile sau rădăcinile care se întind pe fondul său.

Totuși, plantațiile și gardurile vii nu trebuie să respecte regula privind amplasarea lor la cel puțin 2 metri de proprietatea vecină,explică avocatul Leonard Serban.

In plus, dacă o persoană, în exercitarea dreptului său de proprietate, cauzează inconveniente ce depășesc limitele normale ale bunei vecinătăți, cel prejudiciat se poate adresa instanței, care va putea dispune plata despăgubirilor din partea celui care a cauzat prejudiciul, precum și restabilirea situației anterioare, dacă acest lucru este posibil.