Reconstituirea dreptului de proprietate, un proces greoi în România
Persoanele care au fost îndreptățite să li se restituie dreptul de proprietate sunt la mâna autorităților.
Articol de Antena Satelor, 19 Februarie 2024, 17:59
Numeroși săteni au încă dosare la comisiile înființate în cadrul primăriilor în acest scop. Aceste comisii aveau că termen de soluționare data de 1 ianuarie 2017.
"În privința imobilelor care intră sub incidența legilor fondului funciar, comisiile invocă adesea faptul că nu s-a terminat inventarierea imobilelor sau că nu mai există disponibil de teren la dispoziția comisiei. Pentru această situație, în care nu mai există disponibil de teren dispoziția comisiei, comisiile locale dupa ce își fac inventarierea se adresează comisiilor județene și acestea, la rândul lor, pot să solicite teren disponibil de la ADS.
În situația în care comisiile locale, respectiv comisiile județene, procedează altfel, persoanele interesate au deschis calea unei acțiuni în justiție și instanța poate să facă toate aceste proceduri, inclusiv prin chemarea în judecată a ADS-ului. Instanța poate să oblige ADS-ul să pună la dispoziție lista unor terenuri, care ar fi libere fizic și juridic și ar putea constitui obiect al restituirii către persoana îndreptățită.
Deci, în situația în care autoritățile locale nu și-au îndeplinit atribuțiile într-un termen legal sau într-un termen rezonabil, persoana îndreptățită poate să ceară și despăgubiri pentru intarziere si pentru incalcarea dreptului la reconstituire a proprietății sau la dobândirea de măsuri reparatorii în echivalent. Iată, de atunci s-au scurs 7 ani, am ieșit de mult din termenul rezonabil și pentru această perioadă persoanele îndreptățite pot solicita despăgubiri pentru încălcarea drepturilor", a declarat pentru Radio Antena Satelor, avocata Valentina Topor Vîrban.
Care este practica instanțelor cu privire la acordarea de despăgubiri în România?
"Mărturisesc că nu există un exercițiu al instanțelor de a acorda despăgubiri. Este greu de înțeles, din punctul meu de vedere, această conduită, pentru că dispozițiile legale sunt foarte clare. Se poate merge mai departe cu o cerere către CEDO. Există deja o hotărâre relevantă în această cauză și sperăm ca, practica CEDO să aibă ecou și în practica instanțelor din România", a mai precizat avocata Valentina Topor Vîrban.