Carnea în alimentație - când și de ce devine... otravă
Excesul de carne creşte riscul de apariţie a afecţiunilor renale, litiazei în special , creşte nivelul trigliceridelor şi colesterolului sangvin şi deci a dislipidemiilor care favorizează apariţia afecţiunilor cardiovasculare, precum infarctul miocardic. Cu toate acestea medicii nutriţionişti ne sfătuiesc să consumăm săptămânal carne de peşte, pui sau curcan, ocazional porc, vită sau oaie şi foarte rar mezeluri.
16 Aprilie 2015, 05:51
Carnea nu trebuie să lipsească dintr-o dietă corectă, deoarece este principala sursă de proteine de calitatea I, conţine toţi aminoacizii esenţiali, vitaminele B şi D, minerale (fier, zinc, seleniu, crom, cupru) şi grăsimi. Este în acelaşi timp principala sursă de fier a organismului, de care acesta are nevoie zilnic într-o proporţie de 8-15 mg pentru oxigenarea şi hrănirea tuturor celulelor, cât şi pentru acoperirea pierderilor în cazul sângerărilor sau al hemoragiilor. Aportul zilnic de carne nu ar trebui să depăşească două porţii, iar săptămânal de maxim trei sau cinci ori. Porţia corectă: 150-200 g peşte sau 150 g carne roşie sau o jumătate de piept de pui sau 1 pulpă sau 30 g mezeluri crude sau semicrude (parizer, salam) sau 50 g mezeluri uscate.
Nu toate tipurile de carne au acelaşi conţinut de fier. Carnea mai închisă la culoare, în special ficatul şi splina, are o concentraţie mai mare de fier, iar pulpele de pui şi de curcan conţin de trei ori mai mult fier decât pieptul. În acelaşi timp, consumul de carne accelerează metabolismul fiind o sursă de calorii negative. Adică nu numai că nu îngraşă, dar generează un consum enegetic suplimentar din partea organismului. La cealaltă extremă se află grăsimea care nu solicită deloc metabolismul. Prin conţinutul de proteine, vitamine din grupul B şi minerale, asigură buna funcţionare a sistemului nervos, conferind vigoare psihică şi tonus cerebral.
Deoarece grăsimile din carne sunt saturate (conţin colesterol) acestea trebuie limitate şi nu eliminate din alimentaţie. Carnea de pui şi de curcan are cel mai mic procent de lipide saturate, spre deosebire de carnea roşie, în special vită şi oaie care au un grad maxim de saturare. De aceea se restricţionează în consumul persoanelor cu dislipidemii, supraponderale, hipertensive. Carnea albă (pui sau curcan) este bine să fie consumată în medie de două ori pe săptămână fiind o sursă importantă de proteine de calitate superioară. Peştele (mai ales cel oceanic) este cea mai indicată sursă de carne.
