Cât de reală este amenințarea cu holeră, pe Litoral?

Timp de 2 săptămâni, calitatea apei mării va fi monitorizată zilnic în judeţele Constanţa şi Tulcea, măsura fiind luată de Institutul Naţional de Sănătate Publică. Informaţiile pot fi consultate online, iar până acum nu au fost raportate, pe canalele oficiale ale instituţiilor europene şi organismelor internaţionale, cazuri de holeră în Ucraina, conform Institutului Naţional de Sănătate Publică. Discutăm pe acest subiect alături de dr. Adrian Marinescu, directorul medical al Institutului Naţional de Boli Infecţioase "Matei Balş", invitatul 'Apelului matinal'

Înainte de toate, domnule doctor, aşa ca, într-o scurtă incursiune în istorie, când a fost înregistrat ultimul caz de holeră în România?
Adrian Marinescu: În urmă cu aproximativ 30 de ani. Ceea ce trebuie însă spus este că nu e o boală eradicată, adică în lume, mai ales în ţările sărace, unde condiţiile sunt precare, în continuare avem cazuri de holeră, probabil chiar câteva milioane, şi există şi decese. E adevărat că de cele mai multe ori persoanele respective sunt fie asimptomatice şi au forme uşoare, dar trebuie să ştim că nu este eradicată, adică există şi oricând putem avea probleme.
Da, cred că fiecare dintre noi îşi aminteşte de epidemia de holeră, de care am învăţat din cărţile istorie în Primul Război Mondial. Dar cum se răspândeşte şi care sunt simptomele?
Adrian Marinescu: Înainte de toate cred că ar trebui făcută o precizare importantă, probabilitatea de a avea probleme reale în România, din punctul de vedere holeră, este o probabilitate foarte mică. Da? şi putem să discutăm. Ce este holera? E o boală cu transmitere pe cale digestivă, adică pe cale orală, cu o simptomatologie digestivă atunci când există, care poate să fie şi zgomotoasă. Există cazuri de pacienţi care se deshidratează în câteva ore - şi ne aducem aminte, dacă e să căutăm în datele din epidemia de holeră, că această deshidratare, din păcate, poate să ducă şi la deces. Nu este un procent mare, dar se poate întâmpla, mai ales la persoanele în vârstă, la copiii mici, la cei cu boli cronice, în momentul în care nu se intervine suficient de rapid. De ce? Pentru că ai o simptomatologie zomotoasă în aceste cazuri, ceea ce înseamnă scaune diareice, care sunt cu aspect de apă de orez, vărsături şi lucruri astea la un moment dat pot să-ţi pună viaţa în pericol.
Da. Teoria conspiraţiei însă funcţionează imediat după întâmplările din Ucraina. Aminteam de Institutul Naţional de Sănătate Publică, va monitoriza evident apa mării zilnic în judeţele Constanţa şi Tulcea. Se poate propaga? Deja au fost foarte mulţi turişti care şi-au anulat vacanţele, inclusiv Sfântu Gheorghe, Sulina sau pe litoralul românesc.
Adrian Marinescu: Nu, cu siguranţă n-au criterii reale şi cu siguranţă nu ar trebui să o facă./cpodea/ Spuneaţi dvs. că sunt cazuri de holeră... Nu. Aş face o precizare. În Ucraina e agentul patogen identificat, dar nu avem în momentul de faţă cazuri de holeră declarate. E important. Şi nici nu există un risc din punct de vedere epidemiologic major în viitorul apropiat.
De aceea am apelat, să ştiţi, la un specialist, tocmai pentru a spulbera orice dubii. În apa mării, nu ştiu, virusul, nu? - e vorba de un virus holeric...
Adrian Marinescu: Nu. Şi aici trebuie să facem o precizare; e vorba de o bacterie, se numeşte vibrionul holeric. Este o bacterie. Sigur că rămâne în apă, numai că e important următorul aspect: doza infectantă care într-adevăr să producă boala trebuie să fie la un anumit nivel. Nu înseamnă că dacă am intrat în apă şi, în mod accidental, a ajuns apa în gură sau în nas am şi un risc real de a face infecţia activă. Adică, e bine să spunem aceste lucruri, pentru că nu trebuie să creeze nicicum o psihoză în raport cu ceva care este sub control în momentul de faţă.
Da, evident, mă gândesc că dvs, la Institutul Naţional de Boli Infecţioase "Matei Balş", sunteţi, nu ştiu, pregătiţi, aşa, ca pisica, de fiecare dată, atenţi la tot ceea ce înseamnă, nu?
Adrian Marinescu: Fără discuţie. Şi ar mai fi un lucru de spus: în momentul de faţă există o supraveghere în tot ceea ce înseamnă boli diareice acute şi e logic să se întâmple, tocmai pentru a lua în calcul inclusiv holera în astfel de cazuri: să poţi să identifici, să poţi să acţionezi şi, dacă e să apară cazuri izolate, să nu ajungă la nivel de focare, să poţi să intervii şi lucrurile să rămână sub control.

La nivel medical, din câte îmi dau seama, România este pregătită să facă faţă unor astfel de provocări.
Adrian Marinescu: Cu siguranţă, mai ales că, vă spuneam, cele mai multe dintre cazuri dacă s-ar întâmpla, puţin probabil, vor fi cazuri uşoare, vor fi persoane asimptomatice. Problema pe care o avem este că şi asimptomaticii vor putea transmite - asta apropo de discuţia din pandemia SARS-CoV-2 - pot transmite şi atunci riscul să apară un focar, să apară o epidemie, dacă ar fi cazuri de holeră, categoric există.
Da. Important este să facem faţă unei provocări mediatice, mai ales după întâmplările din ultimele două zile. Rămânem atenţi şi la toate datele transmise de cei de la Institutul Naţional de Sănătate Publică şi vă mulţumesc pentru că ne-aţi lămurit despre problemele despre care s-a tot vorbit.