Cauzele și factorii de risc în apariția cancerului de colon
Cancerul de colon, cunoscut și sub denumirea de cancer colorectal, este o afecțiune în care celulele anormale se dezvoltă în colon sau în rect. Colonul și rectul fac parte din sistemul digestiv și sunt responsabile de absorbția apei și a nutrienților din alimente, formând și eliminând scaunul.
Articol de Robina Cornaciu, 18 Mai 2023, 12:24
Cancerul de colon se dezvoltă de obicei într-o manieră lentă, începând cu formarea de polipi, care sunt mici creșteri anormale de țesut pe suprafața colonului. Nu toți polipii devin canceroși, dar unii dintre ei pot evolua în cancer de colon în timp.
Cauzele cancerului de colon
„Nu se știe cu certitudine de ce apare cancerul de colon. Boala debutează atunci când celulele sănătoase din colon dezvoltă mutații la nivelul ADN-ului. Pentru ca organismul să funcționeze normal, celulele cresc și se înmulțesc, însă atunci când o celulă sănătoasă are mutații la nivelul ADN-ului, devine canceroasă; celulele de la acest nivel continuă să se înmulțească, așa cum este și normal, însă această înmulțire are o intensitate mult mai mare decât cea normală. Prin acumularea acestui surplus de celule se formează o tumoare. Nedetectate timpuriu, aceste celule canceroase pot invada și distruge țesuturile sănătoase din vecinătatea lor. Fără un tratament eficient, cancerul se poate răspândi și în alte părți ale corpului, unde afectează țesuturile sănătoase (metastaze)”, a declarat la Radio România Antena Satelor, doctor Daciana Toma , medic de familie.
Factorii de risc în apariția cancerului de colon
“Deși nu se știe cu siguranță care este cauza apariției mutației la nivelul ADN-ului celular, există anumiți factori de risc ce cresc probabilitatea de apariție a cancerului de colon. Aceștia includ:
Vârsta – deși, în teorie, cancerul de colon poate apărea la orice vârstă, majoritatea persoanelor diagnosticate au aproximativ 50 de ani. Este important de știut că, în ultimii ani, procentul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 40 și 45 de ani, diagnosticate cu această boală, a crescut;
Istoricul medical – persoanele care au mai avut alte forme de cancer sau chiar și cancer de colon au un risc mai mare de reîmbolnăvire. Se crede că acest tip de cancer are cea mai mare probabilitate de recidivă;
Boala inflamatorie intestinală – cei care au boala Crohn, boala colonului iritabil sau colită ulceroasă au o probabilitate mai mare de apariție a cancerului de colon;
Ereditatea – persoanele care au primit de la părinți anumite mutații genetice au un risc mai mare de cancer de colon. Cele mai frecvente sunt sindromul Lynch și polipoza adenomatoasă familială. Sindromul Lynch, numit și cancer colorectal non-polipozic ereditar, crește riscul de apariție a cancerului de colon mai ales la persoanele tinere. Polipoza este o afecțiune ereditară rară, care duce la apariția a mii de polipi de-a lungul colonului. În ciuda importanței factorului ereditar, se estimează că cel mult 10% dintre cazurile de cancer de colon apar pe fondul unei moșteniri genetice;
Rude apropiate care au avut cancer de colon – prezența cancerului de colon la unul dintre părinți sau frați crește probabilitatea de apariție a bolii. Atunci când există mai mult de o rudă care are sau a avut cancer de colon, probabilitatea crește și mai mult;
Dieta – un regim alimentar cu un conținut redus de fibre și bogat în grăsimi pare a crește riscul de cancer de colon. În special consumul de carne grasă sau procesată reprezintă un factor de risc în apariția bolii;
Sedentarismul – persoanele care petrec multe ore pe scaun sau pe canapea au un risc mai mare de a dezvolta cancer de colon;
Diabetul și rezistența la insulină cresc probabilitatea de apariție a cancerului de colon;
Obezitatea – excesul ponderal poate crește riscul de apariție a unor forme grave a cancerului de colon, prin comparație cu persoanele normoponderale.
Fumatul;
Consumul excesiv de alcool;
Radioterapia pentru cancer – în special radioterapia abdominală pentru a trata alte forme de cancer poate crește riscul de apariție a cancerului de colon”, a mai spus doctor Daciana Toma , medic de familie.
Cum este diagnosticat cancerul de colon
„Diagnosticarea timpurie și corectă este esențială pentru începerea tratamentului și reducerea riscului ca boala să se răspândească și la alte țesuturi sau organe. Diagnosticarea constă într-un consult referitor la simptome și la istoricul medical, după care urmează realizarea unor investigații. Stabilirea cu precizie a naturii celulelor se realizează prin biopsie. Acest test presupune prelevarea unor probe din țesutul potențial bolnav și analizarea sa în laborator. Alte proceduri și teste utile în stabilirea localizării și a stadiului bolii includ:
Colonoscopia – oferă o imagine a interiorului colonului și reprezintă cea mai simplă măsură de prevenire, deoarece în timpul acestei proceduri, se pot îndepărta polipii intestinali cu potențial canceros și se poate monitoriza evoluția lor prin investigații regulate;
Testarea moleculară a tumorii – ajută la identificarea genelor specifice, a proteinelor și a altor factori tumorali. Un astfel de test permite stabilirea unui plan terapeutic personalizat;
Testele de sânge – un număr crescut al globulelor roșii din sânge poate indica existența unei sângerări la nivelul intestinului, pe fondul cancerului de colon;
Scanarea prin computer tomograf (CT) – oferă o imagine tridimensională a interiorului intestinului și poate fi folosită pentru a estima dimensiunea tumorii;
Scanarea prin RMN – este utilă pentru a măsura tumora. Înainte de test, se administrează o substanță de contrast, pentru a obține o imagine mai clară;
Ecografia (ultrasonografie de colon) – ajută la depistarea cancerului de colon aflat în zone profunde ale pereților intestinali”, a mai precizat doctor Daciana Toma , medic de familie.
Screeningul pentru cancerul de colon
Testarea este esențială pentru persoanele care au factori de risc și reprezintă cea mai simplă și sigură modalitate de a preveni dezvoltarea bolii sau de a o detecta din stadii incipiente. Detectat din timp, cancerul de colon este vindecabil în aproape 99% dintre cazuri. După vârsta de 50 de ani, colonoscopia ar trebui să fie obligatorie.
Pentru pacienții cu un risc crescut de cancer de colon, sunt indicate:
Colonoscopia – la fiecare 10 ani;
Sigmoidoscopia (examinare minim invazivă a intestinului gros) – la fiecare 5 ani;
Irigografia (vizualizarea radiologică a colonului) – la fiecare 5 ani;
Cum este tratat cancerul colorectal
„Cancerul de colon este vindecabil dacă este identificat timpuriu și tratat corect. Detectat în stadii incipiente, șansele de vindecare depășesc 90%, iar pentru stadiile avansate, scade sub 50%. Cea mai frecventă opțiune de tratament este intervenția chirurgicală. Dacă este detectat timpuriu, doctorul poate recomanda o intervenție minim invazivă, precum:
Cea mai frecventă opțiune de tratament este intervenția chirurgicală. Dacă este detectat timpuriu, doctorul poate recomanda o intervenție minim invazivă, precum:
Îndepărtarea polipilor în timpul unei colonoscopii (polipectomie) – în cazul în care cancerul este de mici dimensiuni și bine localizat în zona unui polip, doctorul îl poate îndepărta destul de ușor în timpul colonoscopiei;
Îndepărtarea polipilor de mari dimensiuni prin folosirea unor instrumente speciale – se realizează tot în timpul colonoscopiei, însă poate implica îndepărtarea unei mici porțiuni a peretelui colonului;
Intervenția laparoscopică (operație minim invazivă) – dacă polipii nu pot fi îndepărtați în timpul unei colonoscopii, se pot înlătura laparoscopic. În timpul procedurii, chirurgul realizează câteva incizii în abdomen și introduce un mic dispozitiv prevăzut cu o cameră video, pentru a vedea colonul pe monitor. De asemenea, se pot lua probe din ganglionii limfatici, pentru a vedea dacă boala a ajuns până la ei.
În cazul în care cancerul este într-un stadiu avansat, este posibil să fie nevoie de:
Colectomie parțială – constă în îndepărtarea porțiunii din colon care conține celulele canceroase. Într-o astfel de intervenție se îndepărtează, inevitabil, și o mică porțiune sănătoasă din colon. Procedura este una de tip minim invaziv;
Intervenție pentru a crea o portiță pentru eliminarea resturilor – atunci când nu este posibilă legarea porțiunilor sănătoase din colon de rect, este nevoie ca doctorul să realizeze o mică incizie în peretele abdominal. Resturile vor fi eliminate prin colon, iar de acolo, într-o pungă colectoare, numită stomă. Procedura poate fi una temporară sau permanentă, în funcție de cât de avansat este cancerul;
Îndepărtarea ganglionilor limfatici – se realizează printr-o intervenție abdominală”, a conchis doctor Daciana Toma, medic de familie.
Atunci când cancerul de colon este într-un stadiu foarte avansat, iar starea generală de sănătate este una proastă, intervenția chirurgicală poate reduce din simptome precum sângerări, durere și blocaj intestinal.
Alte forme de tratament includ radioterapia, chimioterapia, terapia biologică țintită și imunoterapia.
Radioterapia
Unele intervenții pot beneficia de radioterapia preoperatorie. Acest lucru permite desfășurarea operației fără complicații și reduce riscul de reapariție a cancerului de colon. Radioterapia este folosită ocazional și mai ales pentru a reduce din durerea asociată cancerului de colon recurent sau metastatic.
Chimioterapia
Chimioterapia poate fi recomandată înainte de intervenția chirurgicală, pentru a crește șansele de vindecare sau după refacerea postoperatorie, pe baza evaluării anatomopatologice a leziunii excizate. Folosirea chimioterapiei este decisă în funcție de stadiul cancerului și de starea generală de sănătate. Dacă intervenția chirurgicală este de preferat în stadiile timpurii, chimioterapia poate fi folosită în stadiul III, atunci când doctorii cred că tumora poate reveni, iar tratamentul are rol preventiv.