Coronavirus: un nou simptom care pune pancreasul în pericol
Deși epidemia de COVID-19 se retrage în Europa și în Franța, medicii continuă să descopere noi informații despre această boală. Cercetătorii de la Royal University Hospital din Liverpool au evidențiat un nou simptom observat în special la bărbații tineri supraponderali: pancreatita acută.
Articol de Simona Lazăr, 01 Septembrie 2024, 21:46
În timp ce noul coronavirus face ravagii în întreaga lume de mai bine de 6 luni, cercetătorii de la Royal University Hospital Liverpool tocmai au evidențiat un nou simptom. Persoanele infectate cu COVID-19 pot dezvolta pancreatită acută.
Coronavirus și pancreatită acută: bărbații tineri obezi sunt cei mai afectați
În articolul lor publicat în revista Gastroenterology, oamenii de știință raportează că au identificat semnele pancreatitei legate de COVID-19. Potrivit acestora, cunoașterea acestei inflamații a pancreasului va permite diagnosticarea mai precoce și tratarea mai rapidă a afecțiunii.
Medicii de la unitatea pancreatică a spitalului din nord-vestul Angliei, care gestionează anual 2 000 de pacienți, dintre care 300 cu pancreatită acută, au observat o creștere a numărului de cazuri de la începutul epidemiei de coronavirus.
Grupul afectat au fost bărbații tineri, supraponderali sau obezi, cu COVID-19. Între 14 martie și 30 aprilie, echipa medicală a primit 10 pacienți care sufereau de această patologie pancreatică și erau pozitivi pentru coronavirus. În timp ce pentru jumătate dintre aceștia virusul chinez nu a fost cauza afecțiunii, pentru ceilalți 5 pare să fi jucat un rol în declanșarea pancreatitei acute.
Pancreatita acută: o formă spectaculoasă, dar moderată
Acești pacienți, a căror vârstă medie a fost de 42 de ani, au prezentat pancreatită acută cu simptome necaracteristice și neobișnuite ale bolii, cum ar fi niveluri ridicate de zahăr și grăsimi în sânge.
Cercetătorii afirmă: „În ciuda modului dramatic în care s-au prezentat acești 5 pacienți, cu mai multe măsuri care prezic o boală severă, evoluția lor a fost mult mai ușoară decât era de așteptat și nu a fost diferită de un atac tipic de pancreatită moderată”.
Christopher Halloran, profesor de chirurgie pancreatică și autor principal, a explicat că „studiul nostru evidențiază pentru prima dată semne de pancreatită acută care nu au fost identificate înainte de această pandemie. Cunoașterea acestor simptome va alerta medicii cu privire la un diagnostic mai timpuriu și va permite trimiterea și gestionarea mai rapidă”.
Pancreatită acută: ce este?
Simptomele gastrointestinale au fost incluse în tabelul COVID-19 de mai multe luni. Dar, în ceea ce privește pancreatita acută, echipa britanică recunoaște că nu a determinat încă modul în care coronavirusul afectează pancreasul și evoluția care duce la această afecțiune.
Pancreatita acută este o inflamație bruscă a pancreasului care se dezvoltă rapid, dar se poate rezolva la fel de rapid. Conform tabloului său clinic, în 4 din 10 cazuri este cauzată de calculi biliari, depozite solide asemănătoare unor pietre mici formate din bilă, blocate în căile biliare și/sau pancreatice. Aproximativ 30% din cazuri sunt legate de consumul de alcool.
Alte cauze mai puțin frecvente sunt
niveluri foarte ridicate de trigliceride;
anumite medicamente ;
fibroza chistică.
Simptomele pancreatitei acute includ dureri abdominale severe, greață și vărsături sau umflături în partea superioară a abdomenului.
Coronavirusul ar putea provoca diabet
Adobe Stock
Pancreatita acută nu este singura complicație a COVID-19. Un alt studiu, realizat de oameni de știință de la mai multe centre de studiu, printre care Universitatea din Melbourne și Royal College London, sugerează că boala, care provine din China, crește riscul de a dezvolta diabet.
În articolul publicat în New England Journal of Medicine, oamenii de știință indică faptul că diabetul pacienților COVID-19-pozitivi s-a agravat în timpul infecției. Ei adaugă că SARS-COV-2 poate declanșa, de asemenea, o patologie cronică la persoanele non-diabetice.
Echipa sugerează că noul coronavirus ar putea declanșa diabetul prin legarea la receptoriienzimei de conversie a angiotensinei 2 (ACE2 ) din principalele organe și țesuturi metabolice, inclusiv celulele beta pancreatice și rinichii.
Profesorul Francesco Rubino a adăugat: „Având în vedere perioada scurtă de contact uman cu acest nou coronavirus, mecanismul exact prin care virusul influențează metabolismul glucozei nu este încă clar și nu știm dacă manifestarea acută a diabetului la acești pacienți reprezintă tipul 1 clasic, tipul 2 sau poate o nouă formă de diabet”.
COVID-19: sechelele pe termen lung sunt încă necunoscute
Adobe Stock
Marea majoritate a persoanelor care au suferit de COVID-19 se recuperează fără complicații. Apariția recentă a SARS-COV-2 face imposibilă întocmirea unei liste exhaustive a efectelor nocive pe termen lung asupra sănătății.
Cu toate acestea, mai multe studii au evidențiat deja o serie de complicații dincolo de problemele respiratorii. Profesioniștii din domeniul sănătății raportează că s-a constatat că unii pacienți au avut un impact asupra sistemului digestiv, inimii, rinichilor, ficatului, creierului, nervilor, pielii și vaselor de sânge.
Un studiu efectuat în Wuhan, primul focar de COVID-19, a arătat că mai mulți pacienți au suferit o serie de complicații în timpul spitalizării: 42% au dezvoltat septicemie, 36% au avut încă insuficiență respiratorie, 12% au suferit insuficiență cardiacă și 7% au avut probleme de coagulare a sângelui. La publicarea lucrării, cercetătorii au declarat că pacienții au supraviețuit, dar că recuperarea lor pe termen lung era încă incertă.
Copiii cu COVID-19 par să prezinte un risc crescut de a dezvolta un sindrom multiinflamator similar cu boala Kawasaki.