Menopauza: părul și saliva, indicii ale sănătății tale mintale

Stresul este un mecanism fiziologic pe care organismul îl utilizează pentru a se adapta ca răspuns la ceea ce el consideră a fi o situație sau un context stresant (pierdere, amenințare, provocare). Acest răspuns fiziologic poate fi împărțit în trei faze: faza de alarmă, când organismul se pregătește să riposteze sau să fugă, faza de rezistență ( când situația stresantă persistă) și faza de epuizare, dacă expunerea la stres este prelungită.

S-a dovedit că stresul are un impact asupra organismului. De exemplu, în timpul fazei de alarmă, ritmul cardiac și tensiunea arterială cresc, la fel ca și nivelul de vigilență și temperatura corpului, datorită eliberării hormonilor de stres adrenalina și cortizolul.

Influența exercitată de eliberarea cortizolului (hormonul implicat în gestionarea stresului) asupra organismului este un vast domeniu de explorare științifică care nu și-a dezvăluit încă toate secretele.

Stresul: efectele cortizolului sunt încă puțin cunoscute

Un studiu Inserm recent, publicat în mai 2023, a arătat că cortizolul acționează asupra sistemului nervos enteric (sistemul digestiv), prin creșterea plasticității intestinale. Această relație complexă între acest hormon și funcțiile gastrointestinale ar putea explica tulburările digestive observate la unele persoane aflate în stare de stres.
Creșterea cortizolului în sistemul endocrin are și alte repercusiuni în organism, care sunt studiate de cercetători. O echipă de la Universitatea Colorado din Statele Unite a venit cu o ilustrare nouă și surprinzătoare. Ei au descoperit că nivelurile de cortizol din păr și salivă pot fi corelate cu severitatea simptomelor depresive și cu performanțele cognitive.
Rezultatele studiului lor au fost prezentate la reuniunea anuală a Societății de menopauză, care a avut loc la Philadelphia (SUA) în perioada 27-30 septembrie 2023.

Stresul: cortizolul capilar și salivar asociat cu diverse tulburări psihice

Efectele nocive pe termen mediu ale expunerii la stres prelungit, continuu și acut (stres cronic) au fost bine documentate: organismul aflat în stare de epuizare devine mai vulnerabil și este expus riscului de a dezvolta diverse tulburări: dureri de cap, dureri musculare, colici, anxietate, sensibilitate crescută, dificultăți de concentrare și atenție, stare de rău sau chiar depresie, tristețe, cu efectele sale domino asupra sănătății inimii în special...

Dar, până acum, aceste ravagii asupra sănătății mentale și fizice nu au fost observate prin prisma cortizolului... conținut în păr și salivă. Acest lucru a fost realizat acum.

Pentru a evalua impactul stresului prin această abordare originală, cercetătorii americani au efectuat un studiu pe un grup restrâns de 43 de participante aflate la sfârșitul perimenopauzei sau la începutul postmenopauzei.

Creșterea cortizolului în păr, un semn de memorie mai slabă

Oamenii de știință au determinat gradul de corelație dintre nivelurile de cortizol din păr și salivar și severitatea simptomelor depresive și performanțele cognitive. Ei le-au cerut participanților (toți sănătoși) să efectueze teste de memorie verbală, învățare verbală, atenție și memorie de lucru.

Rezultatele au evidențiat două constatări principale: în primul rând, nivelurile mai ridicate de cortizol din păr au fost asociate semnificativ cu performanțe cognitive mai slabe, în special în ceea ce privește atenția și memoria de lucru.

În plus, testele au arătat că nivelurile mai ridicate de cortizol din salivă au fost corelate semnificativ cu simptome depresive mai severe.

Cercetări utile pentru identificarea femeilor cu risc de depresie și declin cognitiv

Această lucrare sugerează că markerii de activare a axei hipotalamo-hipofizo-suprarenale care măsoară secreția totală de cortizol pe parcursul mai multor luni, și anume cortizolul capilar, sunt strâns legați de performanța cognitivă în testele de atenție și memorie de lucru.

Măsurile mai acute ale cortizolului, sub formă de cortizol salivar, sunt legate de severitatea simptomelor depresive. Această lucrare oferă dovezi inițiale care leagă activarea [acestei axe hipotalamo-hipofizo-suprarenale] pe termen lung de slăbirea atenției și a memoriei în timpul perimenopauzei”, observă Dr. Christina Metcalf, autorul principal al studiului și profesor asistent la Departamentul de psihiatrie de la Universitatea din Colorado. Ea intenționează să continue aceste lucrări pentru a determina dacă reducerea acestei axe poate îmbunătăți funcțiile cognitive precum atenția și memoria.

La rândul său, Dr. Stephanie Faubion, director medical al Menopause Society, a declarat într-un comunicat de presă că acest studiu s-ar putea dovedi „util în viitor pentru identificarea pacienților cu risc crescut de depresie și declin cognitiv”.