Somnul deficitar la vârstnici ar putea avea un impact asupra creierului

Demența afectează peste 60 de milioane de persoane din întreaga lume, dintre care 60-80% suferă de boala Alzheimer (AD). Demența rezultă din diverse boli care deteriorează celulele creierului. Pe termen lung, simptomele demenței se agravează, variind de la simple scăpări de memorie până la uitare recurentă, dificultăți în a se situa în spațiu și pierderea simțului timpului.
Există numeroși factori care predispun la demență, deși nu știm cu exactitate ce o provoacă. "Studiile clinice observaționale arată că multe evenimente preced declinul cognitiv, inclusiv depozitele de β-amiloid care apar cu cel puțin 15 ani înainte de debutul tulburărilor cognitive clinice", au declarat cercetătorii al căror studiu a fost publicat recent în Journal of the American Medical Association.
Persoanele în vârstă cu un somn neregulat au de 3 ori mai multe șanse de a suferi un declin cognitiv
Pentru a ajunge la concluziile lor, cercetătorii au urmărit 826 de persoane fără semne de declin cognitiv. Vârsta medie a fost de 76 de ani, iar studiul a durat 20 de ani. Au fost colectate o serie de informații, inclusiv cantitatea de somn pe care o dormeau în fiecare noapte și rezultatele lor la testele neuropsihologice pentru a le evalua funcția cognitivă.
Potrivit rezultatelor studiului, care au fost analizate pe parcursul a 3 ani, persoanele cu o durată medie a nopții de somn mai mică de 7 ore, cunoscute sub numele de "persoane cu somn scurt", au avut un risc de 3,6 ori mai mare de declin cognitiv. Echipa a declarat: "Aceste rezultate sunt în concordanță cu cele ale studiilor anterioare. În plus, și din câte știm noi, care nu a fost raportat anterior, acest studiu a constatat că o variabilitate mai mare a duratei de somn auto-raportate de-a lungul deceniilor, mai degrabă decât o scădere mai constantă a duratei somnului, a fost asociată în mod semnificativ cu deteriorarea cognitivă".

Cum poate fi prevenită demența?
Anumiți factori de risc legați de demență pot fi modificați, după cum explică guvernul canadian. Printre aceștia se numără menținerea unei vieți active, evitarea fumatului, limitarea consumului de alcool și gestionarea problemelor cronice de sănătate, cum ar fi diabetul și hipertensiunea.
Scopul muncii lor a fost de a determina procesele susceptibile de a prezice evoluția bolii (în acest caz, a demenței), în vederea găsirii celei mai eficiente căi de intervenție terapeutică. Până în prezent, niciun tratament nu a fost conceput pentru a vindeca sau a preveni demența.

Somnul insuficient: poate duce la demență?
Beneficiile somnului pentru organism sunt bine stabilite. Cu toate acestea, se lucrează încă la impactul pe care îl are asupra organismului un somn de proastă calitate. "Tulburările de somn au fost asociate de mult timp cu demența, studiile arătând că până la 90% dintre pacienți suferă de tulburări de somn înainte de apariția simptomelor cardinale ale bolii", au declarat cercetătorii. "Deși inițial s-a crezut că această asociere reflectă degenerarea progresivă a centrelor de reglare a somnului din creier, studii mai recente sugerează că tulburările de somn pot influența evoluția patologică a acestor tulburări de demență."
În plus, echipa a explicat că durata scurtă a somnului a fost asociată cu un risc crescut de afectare cognitivă la adulții sănătoși, care îmbătrânesc.