Studiu despre cancerul de colon: "O bacterie prezentă în gură este legată de creşterea tumorii"
De la gură la intestin pentru a înţelege cum poate fi oprit cancerul de colon la timp. Noi cercetări în domeniul oncologiei confirmă importanţa sănătăţii microbiomului intestinal şi deschid perspective importante asupra modului de îmbunătăţire a diagnosticelor şi de tratare promptă a acestei patologii grave.
29 Aprilie 2024, 09:58
O echipă de cercetare de la Fred Hutchinson Cancer Center din Seattle a studiat o bacterie găsită în cavitatea bucală a oamenilor, care este legată de creşterea şi progresia cancerului de colon. Studiul, publicat în revista ştiinţifică "Nature", a evidenţiat că un subtip specific de bacterie, numit "clade", prezent într-o subspecie de Fusobacterium nucleatum, poate sta la baza debutului bolii şi poate ajuta la găsirea de metode de diagnostic neinvazive pentru cancerul de colon şi terapii care vizează aceste bacterii pentru a elimina tumora.
Fusobacterium nucleatum, asociat cu placa dentară şi gingivita, este prezent în mod natural în microbiomul bucal. Pentru a înţelege mai bine modul în care această bacterie influenţează mediul intestinal până la favorizarea dezvoltării cancerului de colon, primul pas a fost analizarea genomilor de Fusobacterium nucleatum găsiţi în tumorile de colon, pentru a-i compara cu cei găsiţi în gură. Cercetătorii au prelevat probe de tumori de colon de la aproximativ 100 de persoane, apoi au fragmentat ţesuturile tumorale şi le-au plasat pe plăci de agar pentru a permite bacteriilor prezente să se dezvolte. După izolarea Fusobacterium nucleatum din aceste culturi, oamenii de ştiinţă au efectuat un proces numit long-read sequencing, pentru a obţine o vedere completă a genomului bacteriei. Echipa a comparat secvenţele ţesuturilor cancerului de colon cu cele ale Fusobacterium nucleatum din gura persoanelor sănătoase.
Acest lucru a scos la iveală două clade (grupuri) principale, care diferă în anumite caracteristici ale ADN-ului şi în tiparele proteinelor codificate. Bacteriile din cele două clade arătau, de asemenea, diferit una de cealaltă la microscop: specimenele din a doua clădă erau mai lungi şi mai subţiri decât cele din prima. Fusobacterium nucleatum animalis al tumorilor de colon a căzut predominant în a doua clădă. Caracteristicile acestora din urmă sunt interesante: par să ajute bacteriile să supravieţuiască călătoriei periculoase de la gură la intestin, cum ar fi capacitatea de a se hrăni în medii ostile precum tractul gastrointestinal foarte acid sau de a invada mai bine celulele. Aceste bacterii au, de asemenea, "unul dintre cele mai puternice sisteme de rezistenţă la acizi" găsite în bacterii, ceea ce le permite să tolereze mediul acid din stomac, explică Christopher Johnston, genetician la Fred Hutchinson Cancer Center şi coautor al studiului. Pe scurt, imaginea care a apărut la sfârşitul acestei faze de studiu este că microbii din a doua clădă sunt mai puternic asociaţi cu cancerul de colon. Dar nu s-a încheiat aici. Au fost necesare mai multe elemente pentru a înţelege mai bine modul în care aceşti microbi interacţionează cu intestinul. Pentru a face acest lucru, de această dată s-au făcut studii pe animale.
Cercetătorii au administrat unui grup de şoareci o singură doză orală de Fusobacterium nucleatum animalis din clada 1 şi altuia o doză de cladă 2 (cea asociată cu cancerul de colon), apoi au numărat numărul de tumori formate. Şoarecii din grupul cladei 2 au dezvoltat semnificativ mai multe tumori intestinale mari decât cei cărora li s-a administrat bacteria cladei 1 sau un grup de control în care niciuna dintre bacterii nu era prezentă. Moleculele metabolice din tumorile şoarecilor cu bacterii din clasa 2 au fost asociate mai puternic cu deteriorarea celulară din cauza stresului oxidativ, diviziunii celulelor canceroase şi inflamaţiei, comparativ cu şoarecii din grupul de control şi grupul de bacterii din clada 1. Ce înseamnă toate acestea? Ipoteza este că bacteriile din clada 2 contribuie la producerea unui mediu pro-inflamator şi pro-oncogen. Însă, echipa de cercetare a subliniat, de asemenea, că sunt necesare dovezi suplimentare de la un grup mai mare de persoane cu cancer de colon, precum şi cercetări suplimentare pentru a înţelege exact cum bacteriile pot contribui la inflamaţie şi progresia cancerului.
"Ştim de ceva timp despre relaţia dintre bacteriile orale şi apariţia cancerului de colon. Noutatea cercetării este dată de prezenţa unei sub-tulpini de Fusobacterium nucleatum animalis, clada 2, care învinge sucul gastric - care în mod normal distruge bacteriile dăunătoare - şi reuşeşte să hrănească şi să colonizeze colonul, regăsindu-se adesea în interiorul celulelor tumorale din colon.", explică pentru Fattoquotidiano.it profesorul Gabriele Capurso, şeful Unităţii Funcţionale de Cercetare Clinică din Unitatea Operaţională de Endoscopie şi Ecoendoscopie Biliopancreatică a Spitalului IRCCS San Raffaele şi director adjunct al Centrului de Cercetare şi Tratament privind Bolile Pancreatice de la Spitalul San Raffaele. Ce perspective pot fi deschise din punct de vedere terapeutic? "Într-o viziune mai futuristă, aceste bacterii ar putea fi proiectate şi transformate în vectori care transportă, în mod paradoxal, un ingredient activ vindecător. Rămânând la un nivel mai imediat, am putea lucra la antibiotice sau probiotice specifice pentru a reechilibra microbiomul intestinal, pentru a reduce riscul de a dezvolta cancer. Dar şi mai eficient este să lucrăm în perspectiva prevenţiei". Cercetătorii spun că această descoperire ar fi utilă pentru diagnostice precoce, non-invazive. "În primul rând, din punct de vedere al prevenţiei, ştiind că o astfel de tulpină specială a acestei bacterii este legată de cancerul de colon, ar putea fi utilă pentru diagnosticarea precoce pe probe de scaun sau pentru prevenirea la subiecţii cu risc, poate cu un istoric foarte puternic în familie, într-un stadiu în care sunt încă bine. Această abordare ar putea fi eficientă şi pentru cancerul pancreatic, domeniu în care urmează să publicăm unul dintre studiile noastre, în care apare o corelaţie similară cu bacteria prezentă în parodontită". Importanţa menţinerii echilibrului microbiomului intestinal pare din ce în ce mai crucială: "Trebuie să ne gândim la microbiom ca la o comunitate multietnică. Cu cât există mai multă diversitate, cu atât este mai mare îmbogăţirea organismului şi, în cazul nostru specific, cu atât este mai sănătos. Clada 2 este o bacterie puternică, un fel de colonizator care vrea să domine, care reduce diversitatea şi deschide uşa riscului de boli grave". Stilul nostru de viaţă deschide calea pentru acest colonizator dominator? "De fapt, există o asociere între consumul de alimente ultraprocesate, carne crescută cu antibiotice, fumat", dar şi "antibiotice administrate copiilor într-un mod impropriu şi care selectează bacterii foarte rezistente", precum şi "abuzul de medicamente anti-acid care pot fi luate fără prescripţie medicală (care sterilizează mediul gastric)". Toate acestea produc un efect comun: "Reducerea complexităţii microbiomului intestinal. Un fenomen în creştere în ultimele decenii, care duce la o creştere a problemelor de sănătate, pentru care trebuie să găsim remedii cât mai curând posibil".