Suplimente alimentare populare cu potențiale riscuri ascunse

Suplimentele alimentare de astăzi includ vitamine, minerale, plante medicinale și substanțe botanice, aminoacizi, enzime și multe alte produse.

Suplimentele dietetice se găsesc într-o varietate de forme: tablete tradiționale, capsule și pulberi, precum și băuturi energizante.

Cele mai populare includ vitaminele D și E; minerale precum calciu și fier; ierburi, cum ar fi echinaceea și usturoiul; și produse de specialitate cum ar fi glucozamină, probiotice și uleiuri de pește.

Cu toate acestea, riscurile pot fi grave. Mai multe suplimente au fost asociate cu o creștere a anumitor forme de cancer.

Altele au fost legate de un risc crescut de pietre la rinichi.

Suplimentele alimentare pot cauza mai multe probleme dacă sunt utilizate în mod neadecvat sau în doze excesive. Iată câteva dintre aceste probleme:

Interacțiuni medicamentoase: Anumite suplimente alimentare pot interacționa cu medicamentele prescrise și pot afecta modul în care acestea sunt absorbite și metabolizate de organism.

Supradozaj: Consumul excesiv de suplimente alimentare poate duce la supradozaj de vitamine sau minerale, care poate cauza simptome neplăcute și chiar probleme grave de sănătate.

Toxicitate: Anumite suplimente alimentare pot fi toxice în doze mari sau pot fi contaminate cu substanțe dăunătoare, cum ar fi metale grele sau pesticide.

Alergii și intoleranțe alimentare: Suplimentele alimentare pot conține ingrediente care pot cauza reacții alergice sau intoleranțe alimentare la unele persoane.

Probleme gastrointestinale: Consumul unor suplimente alimentare poate cauza probleme gastrointestinale, cum ar fi diaree, greață sau crampe abdominale.

Probleme de sănătate preexistente: Anumite suplimente alimentare pot fi periculoase pentru persoanele cu anumite probleme de sănătate preexistente, cum ar fi problemele renale sau hepatice.

Echinaceea

Dacă până acum nu aţi auzit pe nimeni care să spună că echinaceea este cel mai bun remediu natural împotriva răcelii, înseamnă că trăiţi închis în casă. Dar să vedem despre ce este vorba.

Tratamentul cu echinaceea nu este nou, planta fiind folosită încă de acum 400 de ani de amerindieni pentru a ajuta organismul să lupte cu infecţiile sau în alte scopuri medicinale.

Echinaceea a fost omologată oficial în SUA încă din prima jumătate a secolului trecut, dar popularitatea sa a mai scăzut după apariţia antibioticelor.

Echinaceea a fost redescoperită şi este larg folosită pentru reducerea simptomelor răcelii sau pentru tratamentul infecţiilor tractului respirator.

Oamenii de ştiinţă nu se pun deocamdată de acord asupra puterii plantei de a rezolva singură acest gen de afecţiuni, dar nici nu o resping în totalitate.

Un studiu din 2007 arăta că suplimentele pe bază de echinaceea reduc într-adevăr durata unei răceli comune cu circa 2 zile.

Cu toate acestea, în 2010, s-a ajuns la concluzia că efectul acestora nu este mai puternic decât în cazul folosirii metodei placebo, iar durata răcelii ar fi scurtată doar cu circa 7 ore. Aşadar, problema este încă dezbătută.

În afară de tratarea răcelii, unele persoane iau echinaceea pentru febră tifoidă, malarie sau herpes genital. În aceste cazuri, nu există dovezi clinice privind eficienţa remediului.

Vitamina C

La fel ca şi echinaceea, vitamina C este unul dintre primele suplimente recomandate pentru combaterea răcelii.
În 1970, savantul Linus Pauling credea că guturaiul poate fi controlat cu ajutorul acidului ascorbic (enantiomerul L), mai pe înţelesul nostru – vitamina C.

Acesta recomanda doze de 3.000 de miligrame din acest supliment pentru prevenirea răcelii şi pentru neutralizarea completă a rinovirusurilor.

Dar se pare că noile studii contrazic în mare măsură această teorie. Metoda placebo folosită în mai multe cazuri a dat aceleaşi rezultate.

Folosirea vitaminei C în doze mari a dat rezultate la doar 8% dintre pacienţi, într-un studiu efectuat în 2007. Creşterea dozelor are efecte nedorite, mai mult de 2.000 de miligrame luate zilnic producând iritaţii ale stomacului.

De asemenea poate favoriza apariţia calculilor renali. O singură excepţie a fost stabilită: la maratoniştii şi atleţii de mare rezistenţă se pare că aportul zilnic moderat de vitamina C (între 250 mg şi 1 gr) poate reduce riscul apariţiei unei răceli cu circa 50%.

Zincul

Unele persoane jură că acest supliment le ajută foarte mult în timpul răcelii şi este posibil să fie aşa, dar studiile sunt deocamdată neconcludente.

Eficienţa lui în cazul răcelii s-ar putea datora faptului că zincul este un antioxidant. Acţionează ca antiinflamator, ceea ce poate ameliora simptomele.

Tabletele pentru supt pe bază de zinc pot fi eficiente pentru că, fiind un antiviral, acest element împiedică virusul răcelii să se răspândească la nivelul gurii şi al gâtului. Totuşi, nu există dovezi ştiinţifice care să sprijine puternic aceste teorii.

Doar jumătate din subiecţii cărora li s-a administrat zinc în cadrul unui studiu realizat la Spitalul din Cleveland au spus că au simţit o uşoară ameliorare a simptomelor.

S-a dovedit însă faptul că zincul a fost eficient atunci când a fost administrat în primele 24 de ore de la instalarea răcelii.

De asemenea, se pare că formula acestor suplimente acţionează diferit, cele mai eficiente fiind tabletele pe bază de acetat sau gluconat de zinc şi mai puţin cele cu glicinat sau citrat de zinc.

Unele persoane folosesc suplimentele pe bază de zinc pentru creşterea părului, dar acestea pot da rezultate numai atunci când pierderea podoabei capilare este cauzată de o deficienţă de zinc şi nu de alte probleme.

Vitamina D

Există dovezi că vitamina D poate proteja împotriva scăderii densităţii osoase, dar ea nu contribuie la sănătatea inimii, aşa cum se susţine tot mai des.

Expunerea la soare asigură cel mai mare aport de vitamina D, 80-90% din total făcându-se astfel. Aportul suplimentar este necesar pentru tratarea decalcifierilor sau osteoporozei, chiar şi pentru ameliorarea unor boli autoimune, cum ar fi psoriazisul.

Dar dacă vi s-a spus să luaţi vitamina D pentru inimă, nu vă obosiţi – aşa spun cercetătorii de la celebra clinică Mayo.

Deşi unele studii au arătat că persoanele cu un nivel mai mare de vitamina D în sânge pot fi mai protejate de riscul unui atac de cord, rezultatele sunt neconcludente şi unele teste au relevat chiar efecte negative asupra inimii în cazul suplimentării excesive.

Cromul

Cromul este un mineral pe care organismul îl foloseşte pentru a controla nivelul glicemiei. Fiind cunoscut şi sigur acest lucru, a fost uşor să se extrapoleze ideea şi să se spună că suplimentele de crom pot ajuta diabeticii.Dar nu este chiar aşa.

Studiile au avut concluzii diferite sau chiar opuse privind tratarea sau prevenirea diabetului în acest mod. În timp ce unele spun că impactul este pozitiv, altele arată că efectul în cazul diabeticilor este nul.

Uleiul de peşte şi Omega-3

Uleiul de peşte nu este un panaceu universal. Este foarte bun, dar nu este magic. Nu vă va face copilul mai inteligent, nu poate proteja împotriva sindromului Chron sau a bolilor mintale şi a depresiei.

Cea mai vehiculată teorie este cea că acizii graşi omega-3 reduc drastic riscul unor boli cardiovasculare. Efectele sunt benefice, dar nu uimitoare.

Studii mai noi arată că cei care au deja instalate unele afecţiuni cronice de acest gen, nu vor rezolva prea mult prin suplimente, riscul unui nou atac de cord va rămâne mare, riscul unui nou atac cerebral de asemenea.

Pentru a beneficia de efectele acestor substanţe însă, nu este nevoie să luaţi suplimente. Mâncaţi mai des peşte. Pentru vegetarieni, seminţele de in sunt un bun înlocuitor.

Multivitaminele şi mineralele

Multivitaminele s-ar putea să nu aibă nici un beneficiu. Milioane de persoane din ţările dezvoltate iau zilnic, cu conştiinciozitate, un astfel de supliment.

Singurul element din aceste cocktailuri despre care s-a dovedit că are un efect concret este calciul. Restul elementelor nu aduc nici un beneficiu.

Unele cercetări din 2011 efectuate de Iowa Women’s Health arată chiar că durata de viaţă a celor care iau vitamine e mai scurtă decât a celor care nu au luat niciodată. Şi asta şi din cauza faptului că cei care iau zilnic un supliment tind să aibă un fals sentiment de siguranţă, să se simtă mai protejaţi, neglijând de fapt conduita lor şi grija pentru sănătate.

Cea mai bună atitudine este renunţarea la multivitamine şi suplimente şi recurgerea la o dietă naturală, sănătoasă şi diversificată.

Puteţi apela la ele atunci când există clar o carenţă a unui anumit element, cum ar fi fierul sau magneziul, stabilită în urma unor analize. Dieta echilibrată şi mişcarea nu pot fi înlocuite miraculos de nici un supliment alimentar, oricât de natural ar fi el.

Este important să discutați întotdeauna cu medicul dumneavoastră înainte de a începe să luați suplimente alimentare, mai ales dacă luați medicamente prescrise sau aveți anumite probleme de sănătate.

De asemenea, trebuie să respectați întotdeauna dozele recomandate de producător și să achiziționați suplimentele alimentare de la surse de încredere pentru a evita problemele de sănătate.