Agricultura inteligentă din punct de vedere climatic. Prezentare generală
Agricultura inteligentă din punct de vedere climatic (CSA) este o abordare integrată a gestionării peisajelor - terenuri cultivate, animale, păduri și pescuit - care abordează provocările interconectate ale securității alimentare și schimbărilor climatice.
Articol de Simona Lazăr, 05 August 2024, 15:55
Schimbările climatice și insecuritatea alimentară și nutrițională reprezintă două dintre cele mai mari provocări în materie de dezvoltare ale timpurilor noastre. Cu toate acestea, un sistem alimentar mai durabil poate nu numai să vindece planeta, ci și să asigure securitatea alimentară pentru toți.
În prezent, sistemul agroalimentar mondial emite o treime din totalul emisiilor. Se estimează că cererea globală de alimente va crește pentru a hrăni o populație globală de 9,7 miliarde de persoane până în 2050. În mod tradițional, creșterea producției alimentare a fost legată de extinderea agriculturii și de utilizarea nesustenabilă a terenurilor și a resurselor. Acest lucru creează un cerc vicios, conducând la o creștere a emisiilor.
Sistemele alimentare sunt principala sursă de emisii de metan și de pierdere a biodiversității și utilizează aproximativ 70% din apa dulce. Dacă deșeurile alimentare ar fi o țară, aceasta ar fi al treilea cel mai mare emițător din lume. Între timp, emisiile provenite din agricultură sunt în creștere în țările în curs de dezvoltare - o tendință îngrijorătoare care trebuie inversată.
Fără acțiuni semnificative de atenuare a schimbărilor climatice în sectorul agroalimentar, obiectivele Acordului de la Paris nu pot fi atinse. Agricultura este principala cauză a defrișărilor, amenințând ecosisteme virgine precum Amazonul și Bazinul Congo. Dacă nu se iau măsuri, emisiile din sistemele alimentare vor crește și mai mult, odată cu creșterea producției de alimente.
Realizarea triplei victorii a CSA
Prin urmare, sistemul agroalimentar mondial trebuie să fie performant pe mai multe fronturi. Trebuie să hrănească lumea, să se adapteze la schimbările climatice și să își reducă drastic emisiile de gaze cu efect de seră. Ca răspuns la aceste provocări, conceptul de agricultură inteligentă din punct de vedere climatic (CSA) a apărut ca o abordare holistică pentru a pune capăt securității alimentare și a promova dezvoltarea durabilă, abordând în același timp problemele legate de schimbările climatice.
ASC este un set de practici și tehnologii agricole care, în același timp, stimulează productivitatea, sporesc reziliența și reduc emisiile de gaze cu efect de seră. Deși se bazează pe cunoștințele, tehnologiile și principiile de durabilitate existente în domeniul agriculturii, ASC este diferită din mai multe puncte de vedere. În primul rând, se concentrează în mod explicit pe abordarea schimbărilor climatice în sistemul agroalimentar. În al doilea rând, CSA ia în considerare în mod sistematic sinergiile și compromisurile care există între productivitate, adaptare și atenuare. În al treilea rând, ASC cuprinde o serie de practici și tehnologii care sunt adaptate condițiilor agroecologice și contextelor socioeconomice specifice, inclusiv adoptarea de soiuri de culturi rezistente la schimbările climatice, tehnici de agricultură conservativă, agroforestare, agricultură de precizie, strategii de gestionare a apei și îmbunătățirea gestionării animalelor. Prin punerea în aplicare a acestor practici, se pot obține rezultate triplu câștigătoare:
1. 1. Creșterea productivității: Producerea de alimente mai multe și de o calitate mai bună, fără a supune resursele naturale unei presiuni suplimentare, pentru a îmbunătăți securitatea nutrițională și a crește veniturile, în special pentru 75 % din populația săracă a lumii, care trăiește în zonele rurale și se bazează în principal pe agricultură pentru mijloacele lor de trai.
2. Consolidarea rezilienței: Reducerea vulnerabilității la secetă, dăunători, boli și alte riscuri și șocuri legate de climă; și îmbunătățirea capacității de adaptare și creștere în fața stresurilor pe termen lung, cum ar fi variabilitatea sezonieră crescută și tiparele meteorologice mai neregulate.
3. Reducerea emisiilor: Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră ale sistemului alimentar, evitarea despăduririlor cauzate de extinderea terenurilor cultivate și creșterea sechestrării carbonului de către plante și soluri.
În cele din urmă, finanțarea pentru ASC trebuie să crească pentru a alinia finanțarea disponibilă cu relevanța sectorului. Deși generează o treime din emisiile globale de gaze cu efect de seră, sistemele agroalimentare beneficiază de 4% din finanțarea pentru climă, dintre care doar o cincime este destinată micilor exploatații. Fluxurile financiare actuale trebuie să fie realiniate pentru a sprijini o transformare durabilă a sistemului agroalimentar.