Moștenirea noastră, responsabilitatea noastră: Conservarea patrimoniului natural și cultural în România rurală
Într-o nouă ediție a emisiunii Viața la țară, realizatoarea Violeta Anghel a adus în atenție o temă esențială pentru identitatea și viitorul României: protejarea patrimoniului cultural și natural.

Articol de Ramona Alexandrescu, 02 Aprilie 2025, 12:50
Invitații emisiunii, prof. dr. Cristina Gârlea, președinta Consiliului Național al Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate și colonelul în rezervă Claudiu Dăbău, președintele filialei Harghita a Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria”, au oferit perspective complementare despre provocările și soluțiile pentru conservarea moștenirii noastre comune.
„Patrimoniul este ceea ce strămoșii noștri ne-au lăsat ca moștenire. Uneori conștient, alteori din întâmplare. Datoria noastră este să-l protejăm și să-l transmitem generațiilor viitoare,” a afirmat Violeta Anghel în deschiderea emisiunii. Discuția a vizat atât aspectele culturale, cât și cele legate de natură, biodiversitate și echilibru ecologic.
Un mesaj venit din partea unei ascultătoare, Gheorghina Stoica, a adus în prim-plan problema urșilor și a ecosistemului dezechilibrat: „Mi-e milă de ursoaicele cu pui. Le-am distrus habitatul, am defrișat fără milă, le-am luat fructele, ciupercile, stupii. Cu ce să mai trăiască?”
Prof. dr. Cristina Gârlea a apreciat mesajul și a subliniat importanța unei abordări echilibrate: „Trăim într-o lume în care trebuie să ținem seama unii de alții și noi de urși, și urșii de noi, dacă pot spune așa. Dar nu putem continua fără o strategie clară. Milă avem cu toții, dar în lipsa unor decizii ferme, ajungem la tragedii. Oamenii săraci care lucrează în pădure, cu mulți copii acasă, sunt atacați de urși. Recuperarea unui astfel de om costă zeci de mii de euro din banii publici.”
Ea a atras atenția asupra lipsei unei platforme integrate pentru gestionarea evenimentelor naturale sau a accidentelor produse de dezechilibrele din natură, ceea ce duce la lipsa de încredere a oamenilor în autorități și la reacții spontane, uneori radicale.
În partea finală a emisiunii, colonelul Claudiu Dăbău a adus în discuție rolul educației în protejarea patrimoniului. „Cred că trebuie să fim mai dinamici și mai interactivi în felul în care prezentăm patrimoniul tinerilor. E una să vezi o fotografie, și cu totul altceva să fii prezent fizic, la un sit arheologic, să-l poți înțelege prin experiență directă.”
Colonelul Dăbău a subliniat că respectul față de patrimoniu pornește din mândria de a fi român și din educația timpurie.
„Trebuie să reconstruim sentimentul de mândrie națională. Din el izvorăște respectul, conservarea și promovarea moștenirii noastre.”
Moștenirea culturală și naturală a României nu este doar o responsabilitate a statului, ci și o obligație morală și civică a fiecăruia dintre noi.
De la autorități la educatori, de la fermieri la tineri, protejarea patrimoniului începe cu înțelegere, continuă cu acțiune și se desăvârșește prin respect și mândrie.