Cum cultivăm fasolea
Pregătirea terenului Toamna, după eliberarea terenului de resturi vegetale, se realizează o arătură adâncă de 28-32 cm. Pentru ca solul să fie fără buruieni se realizează o erbicidare preemergentă. Primăvara, la începutul lunii aprilie se aplică o lucrare de discuit şi grăpat în vederea pregătirii patului germinativ.
12 Februarie 2014, 08:10
Dat fiind faptul ca fasolea este o specie sensibilă la atacul bolilor şi dăunătorilor se recomandă o rotaţie anuală. Bune premergătoare sunt culturile de tomate, ardei, vinete, ţelină.
Semănatul
Pentru prevenirea răspândirii atacului gărgăriţei fasolei seminţele ce urmează să fie semănate se vor trata chimic de către personal autorizat sau termic timp de 5-6 zile cu temperaturi de -3ºC.
Semănatul se face pe teren bine mărunţit, când în sol se realizează temperaturi de 14-16 C, frecvent în perioada 20 aprilie – 10 mai.
Fasolea pitică se seamănă în rânduri distanţate la 40 cm şi la 4-5 cm distanţă între plante/rând, iar cea urcătoare, se seamănă în cuiburi (2-3 seminţe la cuib), la 90 cm între rândurile de cuiburi şi 40-50 cm între cuiburi pe rând. Adâncimea de semănat este de 3-4 cm. Se foloseşte 1-1,4 kg sămânţă la 100 m2 pentru fasolea pitică şi 0,6-0,8 kg/100 m2 pentru fasolea urcătoare.
Lucrările de întreţinere
Se aplică 2-3 praşile mecanice sau manuale pentru distrugerea buruienilor. Ultima praşilă se efectuează înainte de înflorit şi legarea păstăilor. La fasolea urcătoare se face răritul plantelor pe rând, lăsând la cuib câte 2-3 plante.
Fertilizarea fazială se aplică la începutul înfloririi, administrând 25 kg/ha azot, 50 kg/ha fosfor şi 30 kg/ha potasiu.
În zonele secetoase se recomandă aplicarea a 3-4 udări cu norme de 300-400m³/ha, în perioada de înflorit şi cea corespunzătoare legatului păstăilor. Se recomandă ca udările să se facă seara sau dimineaţa pentru a nu provoca arsuri ale plantelor.
Cultivarele de fasole urcătoare necesită susţinerea plantelor. Pe suprafeţe mici, acestea se arăcesc, folosind araci de 2-2,5 m.
La cultura fasolei, pagube importante sunt produse de boli ca: mozaicul galben, arsura bacteriană, antracnoza, rugina fasolei etc. Pagube importante produce dăunătorul gărgăriţa fasolei care înţeapă florile şi depune ouă ce vor ajunge în boabele de fasole.
Combaterea ecologică presupune măsuri preventive ca:
revenirea culturii pe aceeaşi parcelă după 4 ani pentru evitarea atacului de bacterioză;
cultivarea fasolei în benzi alternative cu porumb cu rândurile orientate perpendicular pe direcţia vântului dominant;
se recomandă semănatul după data de 15 mai pentru a se evita temperaturile scăzute care pot surveni în timpul răsăririi şi care sensibilizează planta la atacul principalelor boli foliare.
evitarea efectuării de lucrări mecanice sau manuale când plantele sunt umede (rouă, ploaie, după irigat);
tratamente de acoperire cu produse cuprice (zeamă bordeleză 0,5%, Funguran 0,2%) la apariţia primelor frunze adevărate şi înainte de înflorit.
Recoltarea pentru consumul sub formă de păstăi se face manual, la 2-3 zile, pe măsură ce se formează păstăile. Lucrarea de recoltat se face dimineaţa sau seara, deoarece păstăile se deshidratează uşor.
Recoltarea sub formă de fasole uscată se realizează când plantele şi păstăile sunt uscate. Pentru evitarea pierderilor se poate face o recoltare eşalonată, începând cu păstăile de la baza plantei.
Producerea seminţelor
Cultura pentru producere de sămânţă se înfiinţează asemănător celei de consum, asigurând un spaţiu de izolare între soiuri de 200-300 m (vezi fişierul „distanţe minime de izolare la culturile semincere de legume”).
Lucrările de întreţinere sunt aceleaşi ca la cultura pentru consum.
O lucrare specială este purificarea biologică, care se face la răsărire pentru a elimina plăntuţele bolnave, la înflorit şi la maturarea primelor păstăi. La înflorit, eliminarea plantelor se face după culoarea frunzelor şi culoarea florilor. La maturitatea păstăilor, eliminarea plantelor se face după tipul păstăilor şi culoarea acestora.
Recoltarea se realizează când plantele şi păstăile sunt uscate. Pentru evitarea pierderilor se poate face o recoltare eşalonată, începând cu păstăile de la baza plantei.
Sursa: Ruxandra Ciofu, Nistor Stan, Victor Popescu, Pelaghia Chilom, Silviu Apahidean, Arsenie Horgos, Viorel Berar, Fritz Laurer, Karl Fritz Laurer, Nicolae Atanasiu, 2003, Tratat de legumicultura, Editura Ceres, pag. 865-874.