Provocările cercetării agricole românești. Un apel la finanțare și dezvoltare durabilă

Cercetarea agricolă, fundamentul dezvoltării acestui sector, se confruntă cu provocări majore în contextul unei finanțări insuficiente și al schimbărilor climatice care impun adaptări rapide. Aceste teme au fost abordate în cadrul emisiunii „Viața la țară”, realizată de Tatiana Mircea, alături de directorul Institutului Național pentru Pomicultură din Mărăcineni, Argeș, domnul Mihai Coman.

Anul 2024 s-a dovedit a fi unul deosebit de dificil pentru pomicultură, marcat de schimbările climatice și de dificultățile financiare.

„A fost un an complicat pentru institut, în care principala problemă a fost aprovizionarea cu apă și sistemul de irigare,” a declarat Mihai Coman. Institutul din Mărăcineni administrează suprafețe mari, ce includ loturi experimentale și demonstrative. În aceste condiții, aprovizionarea constantă cu apă devine esențială pentru culturile perene, care reprezintă baza cercetării și a producției.

Directorul Coman a subliniat importanța menținerii irigațiilor în pomicultură: „Dacă o specie perenă dispare, practic ne pierdem obiectul de studiu, nu mai avem ce să cercetăm.”

Institutul dispune de un sistem propriu de irigații, însă anul acesta a fost folosit mai intens ca niciodată. Rezultatele au fost totuși pozitive, cu recolte performante. De exemplu, un lot demonstrativ recent recoltat a avut o producție de 70 de tone la hectar pentru soiul Golden Delicious. „Asta în condițiile în care aplicăm întreaga tehnologie de la început până la sfârșit, inclusiv sistemele de fertirigare,” a precizat directorul.

În ciuda rezultatelor obținute, cercetarea agricolă rămâne în umbra unor dificultăți financiare semnificative. Mihai Coman a atras atenția asupra impactului ordonanței 107 asupra întregului sector horticol. Această ordonanță a introdus limitări bugetare, inclusiv eliminarea unor articole care permiteau angajarea sezonierilor pentru recoltarea strugurilor sau a fructelor.

„Există prevedere bugetară, dar pur și simplu a fost eliminat un articol bugetar care ne permitea să plătim sezonierii,” a explicat directorul institutului. Această situație blochează activitatea institutelor, mai ales că multe dintre ele au și componente comerciale care depind de buna funcționare a activității de cercetare.

În România, finanțarea institutelor de cercetare este prevăzută de Legea 45/2009, care stipulează că principala sursă de venit o reprezintă fondurile proprii, iar subvențiile bugetare ocupă un loc secund. „Problema este că acest model de finanțare nu mai funcționează în contextul actual. Cine vrea să aibă cercetare, trebuie să o finanțeze, mai ales în pomicultură, care produce hrană pentru populație,” a subliniat Mihai Coman.

Cercetarea în pomicultură are în continuare un rol vital în menținerea biodiversității. La nivel național, există șase institute care se ocupă de acest domeniu, însă activitatea lor este afectată de limitările financiare. „Sunt țări care și-au organizat biodiversitatea prin institute special amenajate. De exemplu, în Italia există institute care se ocupă strict de acest aspect, iar România ar trebui să urmeze același drum,” a adăugat directorul.

Un alt obiectiv important al cercetării este utilizarea tehnicilor moleculare moderne pentru ameliorarea speciilor și identificarea polimorfismelor genetice. „Menținerea și exploatarea biodiversității pomicole trebuie incluse în temele de cercetare,” a subliniat Mihai Coman. Aceste proiecte ar trebui să se axeze pe dezvoltarea metodelor de selecție asistată de markeri moleculari, contribuind astfel la obținerea de varietăți de plante mai rezistente și mai productive.
În contextul actual, este necesară extinderea surselor de finanțare pentru cercetarea pomicolă, prin proiecte europene și parteneriate internaționale. „Trebuie să fim ambițioși și să căutăm finanțare europeană, să intrăm în parteneriate cu alte țări pentru proiecte de cercetare,” a afirmat directorul institutului. Aceasta ar reprezenta o soluție pentru diversificarea fondurilor și pentru susținerea cercetării în pomicultură la un nivel competitiv.

Discuția a scos la lumină faptul că cercetarea agricolă din România se află la o răscruce. Pe de o parte, schimbările climatice și nevoia de inovare impun un ritm rapid al cercetării. Pe de altă parte, limitările financiare și legislative creează obstacole care îngreunează activitatea institutelor. În ciuda acestora, exemplele de succes, precum producția obținută la Institutul din Mărăcineni, demonstrează că investițiile în cercetare și tehnologie pot genera rezultate pozitive.

Mesajul transmis de Mihai Coman este clar: fără o finanțare adecvată, cercetarea agricolă românească nu poate continua să ofere soluții pentru provocările cu care se confruntă agricultura. „Riscurile sunt să nu facem cercetare, pentru că fără finanțare nu se poate. Trebuie să fim ambițioși și să căutăm finanțare, inclusiv din fonduri europene,” a avertizat acesta.

Pentru a asigura un viitor sustenabil pentru agricultura românească, este nevoie de o strategie coerentă de finanțare și de sprijin pentru cercetare. Consolidarea rețelei de institute și diversificarea surselor de finanțare, inclusiv din fonduri europene, ar putea asigura progresul necesar pentru a face față provocărilor climatice și de producție. Doar printr-o cercetare susținută putem asigura o agricultură competitivă și o siguranță alimentară pe termen lung.

Încheind emisiunea, realizatoarea Tatiana Mircea a subliniat importanța pasiunii și a dedicării față de horticultură, încurajând Institutul Național pentru Pomicultură să continue activitatea sa esențială pentru viitorul agriculturii românești.

„Vă urez mult succes și să nu renunțați niciodată, indiferent de vremuri, la cercetarea din horticultură,” a încheiat ea. Este un apel nu doar către cercetători, ci și către decidenți și public, pentru a conștientiza și a susține importanța cercetării agricole în România.