Sorgul, cultura viitorului. O soluție rezistentă la secetă și cu utilizări variate în agricultură
Sorgul, una dintre plantele recunoscute pentru capacitatea sa de a rezista în condiții climatice extreme, a devenit un subiect de interes la Conferința „Sorgul planta de cultură a viitorului”, organizată de Academia de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu-Șișești.
Articol de Ramona Alexandrescu, 08 Noiembrie 2024, 13:21
Evenimentul, care reunește fermieri, cercetători și specialiști din agricultură, explorează potențialul sorgului ca alternativă durabilă la alte culturi, precum și posibilitățile sale de utilizare în diferite industrii.
Sorgul este o cultură care s-a adaptat bine în România, mai ales în zonele cu secetă severă, cum este Dobrogea.
Această adaptabilitate este una dintre calitățile subliniate de inginerul doctor Dumitru Manole, un fermier din Dobrogea și unul dintre susținătorii conferinței.
Manole a explicat că sorgul poate crește pe soluri variate, inclusiv pe soluri nisipoase sau acide, ceea ce îl face o opțiune viabilă pentru zonele unde alte culturi nu reușesc să reziste. Sorgul are o rezistență naturală la secetă și șocuri termice, ceea ce îi permite să supraviețuiască în condiții dificile și să își reia creșterea când condițiile climatice devin favorabile.
Valeriu Tabără, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice, a subliniat în cadrul emisiunii “ Viața la țară”, realizată de Violeta Anghel, necesitatea de a reevalua plantele cultivate în România și a vorbit despre sorg ca despre o „cultură a viitorului”.
Tabără a subliniat că această plantă este deosebit de valoroasă în contextul schimbărilor climatice și că cercetarea agricolă ar trebui să susțină cultivarea unor plante rezistente, precum sorgul.
„Trebuie să avem în vedere plante rezistente, care pot asigura producții stabile în condiții climatice extreme”, a declarat Tabără.
El a adăugat că România ar putea relua programele de ameliorare pentru sorg, pentru a adapta hibrizii la condițiile locale.
Sorgul nu este doar o cultură rezistentă, ci și una cu aplicabilitate vastă. În hrana animalelor, este un înlocuitor excelent pentru alte cereale, contribuind la o nutriție mai bună pentru bovine, suine și păsări.
În plus, poate fi utilizat în amestecuri cu porumb pentru a crește calitatea silozului, îmbunătățind atât cantitatea, cât și calitatea laptelui.
Sorgul zaharat, o varietate specială, este folosit în producerea de siropuri, care pot înlocui zahărul în diverse industrii alimentare.
Dincolo de alimentație, sorgul are aplicații în industria energiei regenerabile, fiind o materie primă pentru biocombustibili.
În plus, cercetările genetice au arătat că sorgul poate furniza caracteristici de rezistență la secetă care ar putea fi transferate altor culturi, cum ar fi porumbul, pentru a le crește rezistența la condiții extreme.
În România, suprafețele cultivate cu sorg rămân modeste, dar potențialul este mult mai mare. Tabără și alți participanți au subliniat că, în contextul cererii globale pentru sorg, România ar putea deveni un furnizor important.
Pe piața internațională, sorgul este extrem de căutat, în special în țări precum China și Spania, care îl folosesc pentru furajarea animalelor datorită valorii sale nutritive ridicate și a eficienței economice.
În ciuda potențialului său, sorgul și alte culturi similare nu beneficiază de suficient sprijin pe piața românească.
Valeriu Tabără a subliniat că autoritățile ar trebui să ia în considerare scheme de susținere pentru plante precum sorgul, cartoful, tutunul sau plantele textile și aromatice, care au fost neglijate în favoarea culturilor mai populare.
El a argumentat că România are nevoie de o diversificare a producției agricole pentru a asigura securitatea alimentară și pentru a valorifica mai bine condițiile pedoclimatice diverse din țară.
Unul dintre obstacolele întâmpinate de fermieri în cultivarea sorgului este lipsa unei piețe organizate pentru valorificare.
În prezent, cererea există la nivel internațional, însă România încă nu a dezvoltat o infrastructură de export solidă pentru sorg.
Tabără a sugerat că fermierii și asociațiile lor ar trebui să lucreze la dezvoltarea unei piețe de export organizate, astfel încât sorgul să fie valorificat atât pe piața internă, cât și pe cea externă, având în vedere cererea mare din Orientul Apropiat și din Asia.
Conferința „Sorgul planta de cultură a viitorului” atrage atenția asupra importanței sorgului ca soluție pentru agricultură într-un climat schimbător și subliniază nevoia de a include această cultură în planurile de dezvoltare agricolă ale României.
Cercetătorii și fermierii prezenți la eveniment speră ca acest interes să fie urmat de sprijin concret din partea autorităților, astfel încât sorgul să devină o componentă esențială a agriculturii românești moderne.