Gheorghe Sărac consideră că „romanţa este sora mai tânără a doinei”

Mama, Floarea, devenise vestită pentru frumusețea și autenticitatea cu care horea iar tatăl, Pavel, i se alătura în zilele de sărbătoare, întrecându-se în cântece doinite, creând împreună momente de neuitat. În clasa a treia, Gheorghe Sărac a dovedit aptitudini și dragoste pentru cântec în ,,Hornarul", rol jucat în sceneta cu același nume. În clasa a VII-a și-a întocmit primul caiet de suveniruri, cuprinzând și două romanțe : ,,Ochii tăi" și ,,Te aștept".

1956. Calitățile muzicale îi sunt remarcate de prof. de muzică Liviu Frunză de la Liceul nr. 2 din Oradea, care a avut ideea și perseverența de a pregăti și a pune în scenă cu elevi și eleve de la cursurile de zi și seral opereta ,,Ana Lugojana" de Filaret Barbu. Prin cele 47 de spectacole desfășurate în toată regiunea, Gheorghe Sărac câștigă simpatia colegilor, mai ales a fetelor și adorația publicului.

1958 – 1963. Urmează Facultatea de Pedagogie-psihologie, secundar Filologie, la Cluj, perioadă în care, din 1960, este primit în Ansamblul folcloric al centrului universitar ca solist. Este sfătuit de profesorul folclorist Traian Mârza de la Conservatorul ,,Gh. Dima" din Cluj să interpreteze folclorul ținutului bihorean natal. Revine în sat şi învaţă doinele de la măicuţa Floarea. Mai târziu, profesorul Ion Brad i-a pus la dispoziţie materialul folcloric cules din zona Crişului Repede.

1969. La recomandarea unor redactori din Radiodifuziunea Română a participat la Concursul de interpretare a romanței ,,Crizantema de aur" de la Târgoviște unde obține mențiune pentru ,,cea mai frumoasă voce".

În 1972, 1980, 1982, 1984, 1989 este invitat să imprime cu Orchestra de Muzică Populară Radio dirijată de mentorul său, George Vancu. Înregistrează şi în 1996, 1998, 2000, cu orchestra dirijată de Paraschiv Oprea, iar în 2006, cu aceeaşi orchestră dirijată de Adrian Grigoraş. Contribuie la îmbogăţirea Fonotecii Muzicale Radio România cu doine, cântece tradiţionale trăgănate, cântece în ritmul jocurilor bihorene şi cunoscute cântece din Ardeal la care se adaugă romanţele imprimate în perioada 1982-2006, cu dirijorii George Vancu, Paraschiv Oprea, Florian Economu, Marius Olmazu şi Adrian Grigoraş.

1982 Îi apare primul său disc la Casa Electrecord cu folclor din Bihor : ,,Mândruliţă spic de grâu". Începe strânsa colaborare cu Radioul şi Casa de discuri Electrecord, instituţii care îl consacră drept o personalitate în melosul românesc.

1973-1983 este perioada în care obţine de trei ori consecutiv locul I la Festivalul Concurs republican de muzică populară ,,Cântarea României", ca autentic doinitor, respectiv la concursul de romanţe în cadrul aceluiaşi festival. A fost prezentatorul a trei ediţii ale aceluiaşi concurs pe zona Muntenia. Primeşte diploma specială la Festivalul ,,Crizantema de aur".

Din anul 1983 până la pensionare ( în anul 1996 ) a lucrat în cadrul Casei de cultură a Ministerului Administraţiei şi Internelor îndeplinind funcţia de şef al sectorului cultural artistic.

1984. Înregistrează un prim disc de romanţe cu titlul ,,A venit aseară mama'', omagiu poetului martir Vasile Militaru.

1987 Alături de Gică Petrescu, este invitat să susţină un recital pe scena Festivalului ,,Crizantema de aur". Se detaşează ca un apărător al interpretării romanţei în stilul dus la măiestrie de Ioana Radu. Are revelaţia unei misiuni culturale, aceea de a aduna şi interpreta romanţele pe versurile poeţilor români clasici. Repune în circulaţie, prin interpretare muzicală, partituri de romanţe din Arhiva Institutului de Etnografie şi Folclor din Bucureşti, extinde căutările şi în alte centre şi instituţii din ţară, Cluj, Iaşi, Craiova, Academia Română, Societatea Română de Radio, ia legătura cu creatori precum Alexandru Corfescu, Emil Petrescu, Emil Gavriş, George Vancu.

Trudind necontenit, ajunge la performanţa de a realiza pentru prima oară prezentarea publică şi înregistrarea la Casa de discuri Electrecord, în calitate de solist, a patru integrale şi antologii de romanţe.
În 1989 apare ca solist al orchestrei dirijate de George Carabulea în Albumul de romanţe ,,Mai am un singur dor'', urmat de discul ,,Dintre sute de catarge"- în total 38 romanţe pe versuri de Mihai Eminescu lansate cu mare succes de public în prezentarea muzicologilor George Sbârcea şi Viorel Cosma.

1991. Participă la iniţierea şi organizarea primei ediţii a concursului interpreţilor amatori ai romanţei ,,Mai am un singur dor", la Casa de Cultură a Ministerului de Interne, în colaborare cu Centrul de Conservare şi Valorificare a Tradiţiei şi Creaţiei Populare Bucureşti.

1993. Este solistul integralei ,,De la Dunăre la Sena"- care conţine 14 romanţe şi cântece pe versurile lui Vasile Alecsandri. Deasemenea, în postura de rapsod a realizat o nouă variantă a baladei Mioriţa, pe care a interpretat-o în premieră şi în limba franceză. Traducerea aparţine cunoscutului profesor Claude Dignoire de la Facultatea de limba şi literatura franceză a Universităţii Bucureşti, colaborator al Societăţii Române de Radiodifuziune.

1994. Este solistul primei părţi a antologiei de colinde din Banat culese şi armonizate de George Vancu - ,,Zorile-s dalbe", casetă audio; colinde acompaniate de orchestra Ansamblului ,,Ciocârlia", dirijor Ion Ivanovici.
Lansează alt album de interpret : ,,Pocnind din bici"- 9 romanţe pe versuri de George Coşbuc.

1997. Solist al discului compact ,,Zaraza" album de romanţe, Casa de discuri Electrecord.

1998. Este solistul integralei discografice ,,Dorurile mele"- 34 romanţe pe versuri de Octavian Goga.

În 2000, i se decernează medalia omagială Eminescu < pentru realizarea antologiei ,,Mai am un singur dor" şi pentru că a făcut lumină cu privire la boala şi moartea poetului Mihai Eminescu >.
Gheorghe Sărac consideră că ,,romanţa este sora mai tânără a doinei" şi ,,fiecare popor trebuie să aibă petecul său de cer şi Luceafărul său. Pe cerul nostru, Eminescu este Luceafăr."

Întâietatea în domeniul culegerii şi interpretării antologiilor romanţei pe versurile poeţilor clasici români, calităţile de rapsod bihorean dar şi de solist ,,de sărbătoare" ale lui Gheorghe Sărac au fost şi sunt confirmate de personalităţi precum muzicienii : George Vancu, George Sbârcea, Viorel Cosma, Doru Popovici, Constantin Arvinte, Ianca Staicovici, Gruia Stoia, poetul Ioan Alexandru, scriitorii Elis Râpeanu, Geo Călugăru şi Viorel Horj, realizatorul de emisiuni Gheorghe Verman, etnograful Crăciun Parasca şi muzicologul şi cronicarul muzical Mihaela Sturza.

Principiul de la care Gheorghe Sărac nu s-a abătut este acela de a servi cântecul şi arta şi nu a se servi de ele. S-a străduit şi a reuşit într-un mod magistral să ridice romanţa din condiţia de divertisment la înălţimea unui act de cultură cu un pronunţat caracter naţional românesc.

{module 662}