România, exemplu de armonie între etnii: De ce e important să ne păstrăm identitatea culturală

Emisiunea i-a avut ca invitați pe dr. Cristina Gârlea, cercetător la Academia Română, colonelul Claudiu Dăbou, președintele filialei Harghita a Asociației Naționale “Cultul Eroilor”și jurnalistul Virag Zsolt, fiecare oferind o perspectivă asupra modului în care identitatea și moștenirea culturală pot fi protejate și celebrate.

Dr. Cristina Gârlea a deschis discuția subliniind că înțelegerea și respectarea identității culturale proprii sunt esențiale pentru a accepta și a respecta cultura celuilalt.

Ea a accentuat faptul că statul român a promovat de-a lungul istoriei o conviețuire pașnică între diverse grupuri etnice și religioase.

Potrivit cercetătoarei, recunoașterea și respectarea diversității nu sunt simple formalități, ci elemente de bază ale unei identități naționale puternice, în care comunitățile coexistă și colaborează, păstrându-și specificitatea și valorile proprii.

În acest sens, zonele precum Transilvania și Dobrogea sunt exemple remarcabile de armonie interetnică, unde românii, maghiarii, germanii, turcii și tătarii, printre alții, trăiesc împreună de secole.

Colonelul în rezervă Claudiu Dăbou a adus o perspectivă diferită, afirmând că tensiunile etnice din unele regiuni sunt amplificate artificial și că problemele reale sunt adesea de natură economică.

El a menționat că instabilitatea financiară și lipsa investițiilor în anumite zone, cum ar fi Harghita, contribuie la frustrările locale.

„Atunci când oamenii se confruntă cu nesiguranță economică, perspective limitate și o economie instabilă, este ușor să apară conflicte și tensiuni,” a explicat colonelul Dăbou.

În opinia sa, în zonele cu o economie prosperă, oamenii se concentrează pe bunăstarea lor și sunt mai puțin susceptibili de a fi influențați de conflicte interetnice.

Jurnalistul Virag Zsolt a abordat problema percepțiilor greșite despre regiunile cu populație etnică mixtă, mai ales în rândul publicului din capitală.

El a relatat un episod personal, când un preot din Constanța l-a întrebat dacă este necesar un pașaport pentru a vizita Șumuleu Ciuc, localitate situată în centrul României și cunoscută pentru unul dintre cele mai mari pelerinaje catolice din Europa de Est.

Acest episod, a spus Zsolt, reflectă faptul că, din cauza distanței și a lipsei de interacțiune directă, există o lipsă de cunoaștere reciprocă între regiunile țării.

„Percepțiile greșite sunt adesea alimentate de absența unui contact direct și a cunoașterii reale între comunități,” a declarat Zsolt.

El a mai adăugat că, în București, informațiile despre aceste comunități provin adesea din surse indirecte și nu reflectă întotdeauna realitatea cotidiană a relațiilor interetnice.

Un alt aspect discutat a fost acela al familiilor mixte, în care valorile și tradițiile sunt împărtășite și respectate reciproc, demonstrând armonia ce poate exista între comunități diferite.

Invitații au subliniat că, în ciuda diferențelor, multe familii mixte din România trăiesc în armonie, servind drept model de conviețuire pașnică și de respect reciproc.

„Am crescut alături de prieteni din familii mixte și am învățat să ne respectăm reciproc tradițiile și valorile,” a explicat Zsolt. El a menționat că, în Ardeal, românii și maghiarii împărtășesc obiceiuri comune, iar familiile sunt legate de tradiții și respect reciproc.

Emisiunea a subliniat că România rămâne un model unic de conviețuire multiculturală, în care diversitatea este privită ca o resursă, nu ca o barieră.

Invitații au atras atenția asupra necesității de a continua să protejăm și să valorificăm acest model de coexistență pașnică, susținând că România poate inspira alte națiuni prin exemplul său de conviețuire armonioasă.

Prin respect reciproc și prin cunoaștere, comunitățile etnice din România au potențialul de a menține o legătură de prietenie și solidaritate.