„Bine faci, bine găsești”
Ce ți-este și cu vorbele astea înțelepte, uneori o iau înaintea celui ce ar trebui să le scoată, parcă ar fi o regulă de urmat și nu o realitate, ca legile nerespectate, se fac pentru că trebuie, cine ține cont de ele bine, cine nu...?!
28 Aprilie 2015, 15:03
Vorbele pe care le analizăm, astăzi, par a fi trimise de undeva pe unde nu se gândise, încă, la o altă alăturare de cuvinte ce arată invers, cum, că binele, în cele mai multe cazuri, se răsplătește cu rău! Și totuși, este drept, ele amendează înțelepciunea umană, ca binele să fie plătit tot cu bine deși întortocheate sunt căile, era să zic, și chiar că așa pare că am zis, ale Domnului!
Ce legătură are Domnul cu alegerile omului?! Facem bine celor ce nu merită și facem rău celor ce ne-au ajutat să fim ceea ce suntem, cine să ne mai înțeleagă?! Poate, doar cei care n-au încotro și fac rău pentru a supraviețui, în condițiile în care, altă soluție nu au, și răul făcut îi urmărește toată viața; încearcă, pe ici, pe colo, să-l mai dreagă, pentru liniștea lor interioară, nu că ar mai avea importanță pentru cel ”răsplătit”, rămân, însă, cu rușinea ce trebuie că-i macină.
”Fugi de-aici”, aud, în surdină, o voce îngrijorată ce poate fi a celui care simte că cedez înțelegerii unor făcători de rele ”profesioniști” ce-și freacă mâinile de plăcere, acum, când văd cum păcălesc lumea! Nu există așa ceva,...proverbul ”bine faci, bine găsești”, merită schimbat cu celălalt, ”bine faci, rău găsești” pentru că o realitate pare să se fi schimbat substanțial, de multă vreme încoace, în care, se spune, orice bine nu scapă nepedepsit! Nu mai știu ce să cred, vă las pe dumneavoastră să trageți cuvenitele învățături!
Autor: Vasilica Ghiță Ene
