„Dar din dar se face rai”
Iată un proverb care ne pune la încercare în fiecare zi a vieții noastre, și știți de ce? Pentru că ne pune în încurcătură, cum, oare, să dăm în fiecare zi ceva, să dăruim ca să ajungem în rai; viața noastră ar fi o nesfârșită goană, judecă unii, extrem de simplist, după tot felul de lucruri pe care să le oferim celorlalți, fără să ne gândim la noi, oare este corect așa?
02 Aprilie 2015, 07:46
Sigur că nu, dar poate să fie, în teorie, doar așa, dacă vom tot număra multele cadouri cu ajutorul cărora vom dobândi bucățica noastră de rai; i-am dat lui Cutărică, aia, ailaltă, i-am dat lui Goidănică în fiecare zi să mânânce, am făcut pachete nenumărate , am cheltuit o groază de bani, i-am dat copilului, ziua, tot ce a visat noaptea, etc!
În consecință, Dumnezeu va avea grijă de mine! Nimic mai fals, sunt convinsă că ați aflat, pe pielea dumneavoastră, asta! Ar fi așa de simplu pentru cei cu bani mulți și cu nenumăratele posibilități de a ocupa raiul cu tot neamul din dotare! Cum să fie așa! Ce, viața asta a scornit-o omul, cu regulile lui nedrepte pe care le-a făcut tocmai pentru a dobândi, în defavoarea altora, mulţimea de posibilităţi de a arunca cu firimituri înspre cei fără posibilităţi?! Şi-apoi, despre alte feluri de daruri este vorba în propoziţia, „dar din dar se face rai”!
Primim în dar, fiecare zi a vieţii noastre, soarele care ne încălzeşte, stelele care ne veghează, bucuria şi dragostea, copii noştri dragi, ploile binefăcătoare, zăpezile uimitoare şi multe alte daruri ce ne fac să ne simţim aleşii divinităţii, şi, ce dăruim noi celui care ne-a umplut de atâtea „cadouri” esenţiale, .... ne plângem că ziua este, ori prea lungă, ori, prea scurtă, că bucuria n-a venit la timp, transformăm dragostea în ură, copiii îi părăsim sau îi umplem de cadouri multe şi inutile care îi depărtează de raiul promis, ploile le zăgăzuim sau le otrăvim, zăpezile le alungăm sau le murdărim, şi cine este vinovat că raiul este tot mai departe de noi?
”Dar din dar se face rai”, doar atunci când, dăruind, dai din tine, și cu dorinţa de a locui împreună, într-un rai al tuturor, cu cei cărora le dăruieşti daruri absolut necesare! Este posibil, ce credeţi?!
Autor: Vasilica Ghiţă Ene
