Gheorghe Pănculescu, maestrul român de la care Gustav Eiffel a deprins tehnologia de construcție a turnului devenit simbol al Parisului
Despre inventivitatea, măestria și iscusința românilor care au lăsat în urmă opere memorabile se vorbește, din păcate, din ce în ce mai puțin. Chiar dacă aceștia nu mai țin prima pagină a revistelor, concetățenii noștrii de geniu au existat, au creat, au învățat și au scris istorie.
31 August 2017, 22:01
Unul dintre românii cu care trebuie să ne mândrim este inginerul Gheorghe Pănculescu, cel care l-a inițiat pe Gustav Eiffel în tehnica construirii mărețului turn care tronează văzduhul capitalei franceze.
Da...deși este un lucru foarte puțin cunoscut, Turnul Eiffel, inaugurat la 31 martie 1889, a fost realizat după o tehnologie descoperită de Gustave Eiffel în România.
Turnul Eiffel nu mai are nevoie de nici o prezentare, fiind în prezent cel mai vizitat monument plătit al lumii, cu peste 6 milioane de vizitatori pe an.
Proiectul construcției turnului s-a lansat în cadrul Expoziţiei Universale de la Paris. S-au înscris 107 proiecte şi a fost desemnat câştigător cel prezentat de antreprenorul Gustave Eiffel, inginerii Maurice Koechlin şi Emile Nouguier şi de arhitectul Stephen Sauvestre. În 1887 au început lucrările la fundaţie.
Gustav Eiffel folosea o tehnică similară celei aplicate la construirea podului peste râul Douro din Portugalia, a viaductului Garabit construit la 122 metri deasupra unui torent în regiunea franceză Cantal, la structura internă a Statuii Libertăţii de la New York sau a Observatorului de la Nisa.
Tehnologia de construcţie este însă enigmatică. Aceasta nu îi aparţinea francezului, ci era invenţia inginerului român Gheorghe Pănculescu care, după ce a absolvit cursurile Politehnicii din Zürich, ajunsese să lucreze la compania Eiffel, la recomandarea marelui scriitor Vasile Alecsandri.
Impresionat de geniul inginerului român, Gustave Eiffel a venit special la Vălenii de Munte pentru a-l întâlni pe Pănculescu şi pentru a vedea noua tehnologie.
Împreună au discutat despre adaptarea tehnicii inventate de Pănculescu la construcţia turnului, folosind subansamble metalice confecţionate la sol şi asamblate după aceea pe măsură ce se înălţa lucrarea.
Într-un studiu, Gustave Eiffel precizează că turnul care îi poartă numele nu s-ar fi putut construi dacă nu ar fi aflat de tehnica inovatoare folosită de inginerul român Gheorghe Pănculescu la construcţia tronsonului de cale ferată Bucureşti-Predeal. Din păcate, numele românului este mult mai cunoscut în Franţa decât în ţara unde s-a născut.
Unele piese de metal au fost comandate de Gustave Eiffel la Uzina de la Reşiţa. În epocă, oraşul se afla în Imperiul Austro-Ungar, însă numele oraşului unde au fost fabricate figurează şi astăzi inscriptionat pe eclisele turnului Eiffel.
Ridicarea celor patru piloni şi instalarea grinzii orizontale de la primul etaj, la 57 de metri deasupra solului, au fost cele mai dificile momente. Construcţia a durat 26 de luni şi, luând în considerare standardele de siguranţă ale momentului, este remarcabil că a murit un singur muncitor, în timpul instalării lifturilor.
Turnul are în componență 7,300 tone de metal. Împreună cu părțile non-metalice, acesta cântărește aproximativ 10.000 de tone, având înălțimea totală de 324 metri. Structura este dispusă pe 3 etaje, aflate la înălțimea de 57 metri (etajul I), 115 metri (etajul II) si 276 metri (etajul III).
Monumentala construcție, unică în lume, aflată la cea de-a 127 aniversare, continuă să dăinuie și să fascineze prin mărimea și transparența sa, atragând privirile turiștilor din lumea întreagă.
