Femeile tinere din România susțin în mai mare măsură politicile sociale și democrația
Un studiu realizat de Friedrich-Ebert-Stiftung România relevă diferențe de gen în valorile și atitudinile politice ale tinerilor români (14–29 ani). Studiul, bazat pe un sondaj IPSOS în 12 țări din Europa de Sud-Est, arată că tinerele femei din România susțin în mai mare măsură politicile sociale și drepturile minorităților decât o fac tinerii bărbați.

Articol de Simona Lazăr, 22 Aprilie 2025, 11:09
Interes redus pentru politică
Interesul pentru politică este în general slab în rândul tinerilor de ambele sexe, însă tinerele manifestă un interes și mai scăzut, în special cele din mediul rural. 46,7% dintre tinere declară că nu sunt deloc interesate sau mai degrabă dezinteresate de acest domeniu, comparativ cu 43,3% dintre tinerii bărbați. Pe de altă parte, doar 15,5% dintre femei și 19,8% dintre bărbați consideră politica un domeniu de interes. 53,2% dintre respondentele din rural spun că nu le interesează acest domeniu.
Deschidere mai mare față de drepturile minorităților și drepturile femeilor
Tinerele femei au o mai mare deschidere față de drepturile minorităților etnice, ale persoanelor LGBTQAI+ și ale persoanelor sărace și percep într-o mai mare măsură discriminarea de gen de la nivelul societății.
42,5% dintre tinerele femei cred că femeile din România nu au suficiente drepturi, față de 28,6% dintre tinerii bărbați.
48,7% dintre tinerele femei consideră că minoritățile etnice nu au suficiente drepturi (vs. 28,6% dintre tinerii bărbați).
42,5% dintre tinerele femei consideră că persoanele LGBTQIA+ nu beneficiază de suficiente drepturi (vs. 27,4% dintre tinerii bărbați).
La polul opus, observăm un grad de intoleranță mai mare în rândul bărbaților: un procent mai mare de tineri bărbați cred că minoritățile au prea multe drepturi (25,5% în cazul minorităților etnice și 42,5% în cazul LGBTQIA+). În rândul tinerelor femei, deși procentele sunt mai scăzute, rămân totuși destul de ridicate: 19,5% dintre femei consideră că minoritățile etnice au prea multe drepturi, iar un sfert (24,4%) au aceeași percepție despre comunitatea LGBTQIA+.
Prin urmare, tinerii bărbați tind să creadă că grupurile minoritare și femeile beneficiază deja de drepturi adecvate, uneori chiar excesive. Acest contrast sugerează o lipsă de percepție a problemelor sistematice cu care se confruntă aceste grupuri.
Susținere mai mare pentru politicile sociale
Datele arată că tinerele au o preocupare mai mare pentru egalitate socială și economică, și susțin în mai mare măsură intervenția statului pentru a reduce inechitățile dintre săraci și bogați.
72,5% dintre tinerele femei spun că persoanele sărace nu au suficiente drepturi, comparativ cu 59,9% dintre tinerii bărbați.
57% dintre tinerele femei spun că veniturile celor săraci și ale celor bogați ar trebui să fie mai egale, comparativ cu 53% dintre tinerii bărbați.
62% dintre tinerele femei spun că statul ar trebui să aibă o mai mare participare în economie și în industrie, comparativ cu 54% dintre tinerii bărbați.
Democrație vs. autoritarism
Majoritatea tinerilor din România susțin că democrația este cea mai bună formă de guvernare. Diferențele de gen sunt nesemnificative: 51,9% dintre bărbați și 48,4% dintre femei au fost de acord sau total de acord cu această afirmație.
Totuși, dacă doar 20% dintre tinere cred că în anumite situații, dictatura este o formă de guvernare mai bună decât democrația, în rândul bărbaților acest procent crește ușor la 24,7%, sugerând o înclinație mai mare spre regimuri autoritare.
Pe partea de recomandări, studiul arată că este nevoie de îmbunătățirea educației civice și politice a tinerilor pentru a promova valorile democratice, participarea activă, egalitatea de gen și drepturile minorităților. Este esențială creșterea reprezentării femeilor tinere în funcții de decizie și în politică. Nu în ultimul rând, actorii politici ar trebui să țină seama de tendințele de creștere a susținerii pentru autoritarism și scădere a încrederii în democrație și să ia măsuri pentru a le combate.
Studiul complet poate fi consultat la adresa: https://library.fes.de/pdf-files/bueros/bukarest/22005.pdf .