Preşedintele României a depus o sesizare de neconstituţionalitate împotriva noului Cod administrativ
După partidele de opoziţie din România, şi Klaus Iohannis a depus o sesizare de neconstituţionalitate împotriva noului Cod administrativ, referitor la utilizarea limbilor minorităţilor naţionale.
01 August 2018, 14:36
O parte a sesizării, de aproape o sută de pagini, publicate pe site-ul Administraţiei Prezidenţiale, atacă unele drepturi existente şi altele care ar urma să fie introduse, legate de utilizarea limbilor minorităţilor naţionale.
Iohannis consideră ca fiind neconstituţionale toate acele dispoziţii care exced drepturile de utilizare a limbilor minorităţilor naţionale stabilite prin Constituţie sau care interpretează prevederile într-un mod permisiv. În opinia lui Klaus Iohannis, articolul din Codul administrativ care descrie aplicarea permisivă a utilizării limbilor minorităţilor naţionale este neconstituţională, întrucât Constituţia asigură acest drept în cazul unei ponderi semnificative a cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale. Însă noul Cod administrativ, care aşteaptă să fie promulgat, ar face posibilă folosirea limbilor minorităţilor şi în cazul în care o minoritate nu are o pondere semnificativă într-o unitate administrativ-teritorială, dar se ia o astfel de decizie la nivelul autorităţilor publice locale.
Preşedintele motivează că dispoziţiile Constituţiei nu se referă la posibilitatea asigurării utilizării limbilor minorităţilor naţionale, ci la obligativitatea ei în cazul depăşirii pragului legal. Astfel, în opinia sa, s-ar crea un privilegiu pentru cetăţenii unei minorităţi naţionale cu o pondere mai mică de 20%, în raport cu cetăţenii altor minorităţi din aceeaşi unitate administrativ-teritorială, care, de asemenea, au o pondere mai mică de 20% în cadrul populaţiei, dar cu care autorităţile publice nu sunt dispuse să comunice în limba lor maternă.
Şeful statului consideră neconstituţională şi dispoziţia - aflată în vigoare, care permite reprezentanţilor minorităţilor naţionale să vorbească în limba lor maternă la şedinţele consiliilor locale, dacă primarul asigură interpretarea simultană în limba română. Potrivit acestuia, Constituţia garantează dreptul de a folosi limba maternă numai în cazul comunicării dintre cetăţeni şi autorităţi, nu şi în interiorul instituţiilor de stat (locale), unde, în opinia sa, ar trebui folosită doar limba oficială a statului, limba română. În cazul în care Curtea Constituţională a României va considera justificată această obiecţie a preşedintelui, consilierii locali vor trebui să vorbească în limba română la şedinţele de consiliu, chiar şi în Ţinutul Secuiesc.
Preşedintele a obiectat, de asemenea, împotriva faptului că angajaţii birourilor de relaţii cu publicul din cadrul instituţiilor de stat care se află în zone cu o comunitate minoritară numeroasă trebuie să cunoască limba minorităţii. În opinia sa, acest lucru reprezintă o discriminare faţă de angajaţii aparţinând majorităţii, care practic ar fi excluşi din funcţiile respective. Klaus Iohannis a criticat şi acea clarificare din Codul administrativ care dispune inscripţionarea în limbile minorităţilor naţionale a străzilor, pieţelor şi parcurilor, întrucât excede textului constituţional. Preşedintele susţine că denumirea străzilor, a pieţelor şi a parcurilor nu vizează comunicarea dintre cetăţenii aparţinând minorităţii naţionale şi autorităţile locale respective, aşadar dispoziţia constituţională nu se aplică în acest caz.
Şeful statului nu este de acord nici cu garantarea drepturilor deja dobândite de minorităţi privind utilizarea limbii lor materne. În cazul în care CCR va admite sesizarea preşedintelui, în localităţile în care ponderea cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale scade sub pragul prevăzut de lege, maghiarii pot pierde şi drepturile deja dobândite. În acest sens, ar trebui înlăturate inscripţiile bilingve în localităţile în care procentul celor aparţinând unei minorităţi naţionale scade sub 20% din diverse motive, cum ar fi emigrarea minoritarilor sau asimilarea acestora de către populaţia majoritară. Modificări importante pentru comunitatea maghiară au fost incluse în noul Cod administrativ al României, la propunerea UDMR. Liderii UDMR au considerat la începutul lunii iulie drept un atac la adresa comunităţii maghiare depunerea de către cincizeci de legiutori ai partidelor de opoziţie a unei sesizări de neconstituţionalitate împotriva noului Cod administrativ.
Sursa: Rador
Foto: Agerpres