JURNALUL.RO - Efectele tămăduitoare ale seminţelor de muştar. Vindecă ZECI de boli
Seminţele de muştar, în forma lor naturală sau sub formă de pastă, sunt un condiment nelipsit de pe mesele românilor şi fără de care tradiţionalii mititei sau cârnaţi nu ar mai avea aceeaşi savoare.
26 Noiembrie 2015, 05:11
Muştarul, fiind cunoscut în toată lumea, şi-a câştigat titlul de "condimentul naţiunilor", fiind al doilea cel mai popular condiment din lume după piper.
Muştarul este o plantă erbacee anuală, rezistentă, care face parte din familia cruciferelor (Brassicaceae), din care fac parte legume precum varza, broccoli şi conopida.
Europa şi Asia sunt principalele continente pe care se dezvoltă cel mai bine această plantă. Există o mare diversitate de plante de muştar care au fost descoperite până în prezent (circa 40), dar doar 3 dintre acestea sunt larg răspândite.
Acestea sunt: muştarul alb (Brassicaceae alba sau Brassica hirta), muştarul negru (Brassicaceae nigra) şi muştarul brun (Brassicaceae juncea).
Deşi este numit muştar alb, seminţele sale rotunde şi dure sunt de culoare galbenă, până la cafeniu deschis. Stratul exterior, ca o membrană, este decojit înainte de comercializare.
Cu gustul său mai ponderat şi durabilitatea sa, este cel mai utilizat pentru a produce muştarul generic şi pentru murături. Florile galben-aprins produc păstăi păroase, lungi de 2,5-5 cm, fiecare conţinând aproximativ 6 seminţe, cu diametrul de 1-2 mm.
Cu puţin înainte ca seminţele să ajungă la maturitate, plantele sunt recoltate şi uscate. Seminţele uscate nu au niciun fel de parfum, dar după ce sunt mestecate o vreme eliberează un gust iute-pătrunzător.
Seminţele de muştar alb sunt folosite în special pentru prepararea pastelor de muştar, fiind superioare celor de muştar negru şi brun, datorită faptului că substanţa care le conferă iuţeala (p-hidroxi-benzil-isothiocanat) este non-volatilă şi stabilă.
