JURNALUL.RO - Otrava din pepeni. Producătorii îşi protejează culturile cu pesticide expirate
Sute de persoane au ajuns la spital, după ce au consumat pepeni. Deşi medicii dau vina pe igiena consumatorilor, unii agricultori spun că înmulţirea problemelor de sănătate are legătură cu cocteilurile de chimicale extrem de toxice cu care sunt tratate fructele şi legumele de pe piaţă.
07 August 2015, 13:39
Un copil din Arad și tatăl lui au ajuns la spital, săptămâna trecută, după ce au mâncat penene. Tot atunci, presa buzoiană semnala apariţia unei “epidemii de boli digestive”asemănătoare enterocolitei, cu vomă, greaţă, diaree, crampe abdominale.
Asociat stării de rău, tot pepenele.
La Constanţa, numărul persoanelor cu boli digestive a crescut cu 40% în iulie, deşi medicii spun că nu este vorba de focare de infecţie. Inspectorii sanitar-veterinari susţin că trebuie spălată coaja, pentru că ar putea fi purtătoare de virusuri şi bacterii, chiar dacă aceşti agenţi patogeni nu pot fi îndepărtaţi doar cu apa. Sunt contrazişi şi de câţiva mici producători, care spun că boala vine direct din miezul plin de “otrăvurile” cu care sunt tratate plantele.
Dialog cu un producător din judeţul Olt, care are la vânzare, într-o piaţă din Capitală, două soiuri de “lubeniţe”: verzi şi vărgate. “Cu ce stropiti pepenii?”
”Cu nimic. Am dat o dată, dar cu substanţe d-astea omologate. Da' de ce mă întrebaţi?” ”Mi-a fost foarte rău după ce am mâncat pepene verde. L-am luat de aici din piaţă, mi-e cam teamă să mai iau. Testaţi pepenii înainte de a-i aduce la vânzare?”
“Păi ce să-i mai testăm, că mâncăm şi noi din ei. Au avut ploaie şi au crescut singuri. Eu nu le-am băgat insecticide şi “mâncare”cum le dau alţii, când le udă “la picătură”. Eu am dat doar de două ori cu fungicide, da' când erau mici, aşa, cât pumnul”, spune omul, convins fiind că pepenii lui sunt “mai ecologici decât alţii”.
Agricultorii care preferă o producţie mai mică, dar sănătoasă, afirmă că din dorinţa de profit sau din neştiinţă, unii producătorii administrează cantităţi mari de pesticide.
“Sunt plini de chimicale: împotriva ciupercilor, a insectelor, pentru creştere sau să nu le putrezească rădăcina. Prin irigaţiile la picătură sunt băgate şi pesticide sistemice (n.r. - neonicotinoide), care rămân în miez. În alte ţări au fost interzise.
Iar “mâncarea” înseamnă alte chimicale care îi umflă: azot şi uree. Dar nu-i mai controlează nimeni”, ne explică un mic fermier din Teleorman, adăugând că, de cele mai multe ori, ţăranii fac tratamente fito-sanitare după ureche.
Foarte mulţi producători agricoli preferă acest tip de pesticide pentru că asigură o protecţie mai mare împotriva dăunătorilor, spre deosebire de aşa-numitele pesticide de contact, care pot fi “spălate” de ploaie.
Şeful Direcţiei Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Dâmboviţa, Sandu Tolea, a spus pentru Jurnalul Naţional că “folosite în cantităţi mari şi fără o regulă clară al efectuării tratamentelor, pesticidele sistemice sunt periculoase.
Când fructul se formează, se folosesc doar substanţe de contact, care se spală. Produsele sistemice intră în fructe şi legume şi le menţin capacitatea de reacţie la boli şi dăunători, dar folosite în ultima perioadă de rod, dăunează sănătăţii omului. Doar cei inconştienţi le folosesc”.
“Producătorii au obligaţia să-şi facă autocontrol, iar când Laboratorul Central sesizează că s-a depăşit limita de pesticide, ne autosesizăm pe sistemul de alertă rapidă, care funcţionează la nivelul ţării”, mai spune Sandu Tolea.
