JURNALUL.RO - Terapia prin shopping de la magazinul sătesc
Magazinul de țară „La Abela”. Cuie, ligheane, sfoară, șoșoni, drojdie, colonie. Cam aceeași marfă cum ai fi găsit și acum 7-8 decenii. Te rogi să-ți mai rămână bani și când ieși, dar în satul Cârlig, aflat la o aruncătură de praștie de târgul Ieșilor, bani nu prea sunt.
05 Ianuarie 2016, 07:31
De la tejgheaua „mixtului”, cum îi spun țăranii, poți face bilanțul contabil al satului, evaluări economice și sociale, plus că prinzi printre primii trendul modei rurale. Acum, de pildă, se poartă unghiile false.
Nu lipsește nici marfa care, teoretic, n-ar avea ce căuta într-un magazin sătesc, din moment ce poate fi produsă în gospodărie. Dar la Cârlig țăranii cumpără cârnați țărănești. Sunt localnici care au ajuns chiar dependenți de shopping.
Magazinul l-am luat fix la întâmplare. E unul dintre cele trei ale satului. Reprezentativ, într-un fel. Pentru că oamenii din satele de lângă marile localități, învățați cu civilizația și mofturile de oraș, merg mai des la cumpărături. Au un obicei al shoppingului, ca să zicem așa, ca și orășeanul.
Bineînțeles, dacă au cu ce. Mulți dintre oamenii de aici trăiesc din alocațiile copiilor și atât. Magazinul este de fapt o cămăruță clădită pe pământ, situată la drum, cu scop de minimarket. „Viața și profitul întreprinzătorilor de la țară este în mare cădere”, spune patroana.
Știuta vorbă românească „Stai la coada vacii” nu mai are acoperire. Nimeni nu mai stă să aibă grijă de vite, nici măcar de oi. Gloria satului de altădată a apus de mult. Prea puțini oameni țin pe lângă casă porci, păsări, de vite nici nu mai vorbim, măcar oi. Mai zărești doar câte o capră care paște buruieni uscate pe marginea drumului.
Oamenii din sat cumpără iarna până și ouă și mălai. Ca să nu mai spunem că produsele cele mai cerute sunt, în afara băuturii, ojelor și vopselei de păr - carnea și preparatele din carne. Vestiții cârnați țărănești și toba acum sunt cumpărate de fiii satului direct de la magazin.
Cam orice flecușteț cumpără oamenii din satul Cârlig. Parcă ar sta cu toții la bloc. Pâinea cea din anumite zile e achiziționată cu osârdie de la magazin. Cine nu cumpără face pâinea acasă. Cu un boț de drojdie cumpărat tot de la magazinul mixt. Făina e căzută din cer: provine din ajutorul social de la Uniunea Europeană.
Țărani dependenți de shopping
Găsești de toate în magazin, mai puțin țigări. „Clienții, în proporție de 98 %, provin din familii în care nu lucrează niciunul dintre soți. Cu toții trăiesc de pe urma copiilor, cu alocații, ajutoare sociale, ajutoare pe lemne, pe acestea din urmă le așteaptă de câteva luni. Printre clienții mei, dacă găsesc două familii înstărite”, spune patroana. M
ai sunt și câțiva pensionari care, la început, întrebau și de medicamente. „Ceilalți lucrează cu ziua, la grădină, la pădure, la săpat”.
Mușteriii care se adună la magazin nu sunt dintre cei care au serviciu. Cei cu slujbă se duc la hipermarketuri, la mall. La produse practică adaosuri mici, 5-10%, dar și așa vânzarea tot proastă e. Cu banii câștigați își plătește mai mult utilitățile: curentul electric, contabila.
Mai dă și pe datorie, dar pe termene scurte. Altfel nici n-ar avea bani de rulat. „Am o clientă, îi place să vină la magazin, vine de 20-30 de ori pe zi, ia câte ceva, un pampers, o banană. Are trei copii, iar soțul lucrează. Trăiesc din ce câștigă bărbatul și din alocația unui bebeluș”.
