JURNALUL.RO - Toxoplasmoza, BOALA care vine de la pisică. Simptome şi tratament
Toxoplasmoza este o boală infecţioasă produsă de un parazit extrem de răspîndit – Toxoplasma gondii.
18 Noiembrie 2015, 06:52
Subiectul este toxoplasmoza congenitală şi dobîndită sau – aş putea spune – cînd primeşti prima reţetă medicală înaintea certificatului de naştere. Toxoplasmoza este o boală infecţioasă produsă de un parazit extrem de răspîndit – Toxoplasma gondii.
Se consideră că 20% pînă la 60% din populaţie a contractat infecţia la un moment dat, dar acest lucru nu este de obicei sesizat, deoarece predomină formele asimptomatice sau uşoare ale bolii. Odată boala dezvoltată, se instalează imunitatea care impiedică reîmbolnavirea.
Afecţiunea ridică probleme doar la persoanele cu imunitate compromisă (bolnavi infectaţi cu HIV, transplantaţi, persoane tratate cu chimioterapeutice şi imunosupresoare), precum şi în cazul copiilor infectaţi congenital, dacă mama a fost infectată cu cîteva săptămîni înainte de sarcină sau pe întreaga perioadă a acesteia.
Cum se transmite
Pisica (domestică sau felinele sălbatice) este gazda definitivă, în care parazitul se maturizează şi se înmulţeşte, iar dejecţiile acesteia transmit parazitul la alte animale (cîine, porc, ovine, caprine, cai, păsări). Boala se transmite la om fie prin carnea (posibil şi lapte) de oaie, porc, capră, vînat, insuficient preparată termic, fie prin vegetalele sau solul, nisipul contaminate de pisică sau prin contactul direct cu pisica. Nu există o transmitere interumană, exceptînd cea transplacentară.
Simptome
La persoanele sănătoase, cu o imunitate normală, există forme asimptomatice de boală sau forme uşoare, care mimează uneori o banală răceală: febră, dureri musculare, cefalee, oboseală, faringită, adenopatie de obicei axilară sau cervicală, ficat sau splină marită.
Simptomele durează cîteva săptămîni sau luni, după care dispar spontan. Uneori apar afectări oculare, în special ale retinei şi coroidei. Infecţiile severe determină encefalită sau meningo-encefalită, miocardită, pneumonie. Femeile care au o infecţie veche nu o vor transmite fătului, decît în cazul în care o scădere a imunităţii va reactiva boala. Dacă femeia s-a infectat cu o lună sau două înainte de a rămîne însărcinată sau pe parcursul sarcinii, copiii vor fi afectaţi în 50% dintre cazuri.
Consecinţe
Infecţia induce avort, naştere prematură, malformaţii (hidrocefalie, macrocefalie), afectare multiorganică. Nou-născutul va prezenta icter, hepato-splenomegalie, afectare oculară, convulsii. Dar deseori poate fi asimptomatic, manifestările apărînd după cîţiva ani şi fiind din păcate grave: pierderi de auz, retard psihic, probleme oculare ce pot merge pînă la orbire.
Diagnostic
Diagnosticul este pus prin examene de laborator, care decelează prezenţa anticorpilor specifici şi apreciază vechimea şi gravitatea infecţiei. În cazul depistării unei infecţii recente se poate indica o amniocenteză, pentru a verifica dacă şi fătul e afectat.
Tratamentul e specific şi se adresează formelor grave, femeilor însărcinate, persoanelor cu imunitate compromisă. Nou-născuţii vor fi trataţi din primele zile de viaţă pînă la împlinirea vîrstei de un an.