JURNALUL.RO - Pâinea, cel mai consumat aliment în România
Sunem pe locul doi în Europa la consumul de pâine, la egalitate cu Bulgaria şi după Albania, unde se mănâncă 105 kg de franzelă într-un an. Şi printre primii în lume, unde turcii conduc detaşat cu 147 kg de pâine pe an. „Pâinea cea mai consumată este cea proaspătă nefeliată, care costă în jur de 1 leu”, a declarat Aurel Popescu, preşedintele Patronatului Român din Industria de Morărit, Panificaţie şi Produse Făinoase (ROMPAN).
31 Iulie 2015, 05:47
Acesta a mai adăugat că în sudul ţării este preferată franzela al cărei preţ variază de la 60 de bani la 1,2 lei, în funcţie de gramaj 300 sau 600 de grame.
În Ardeal se mănâncă pâinea bătută de coajă, care are între 600 de grame şi 2,5 kg, şi care se vinde cu preţuri între 0,80 de bani şi 2,5 lei. Consumul de pâine în Europa de Vest variază foarte mult între ţări. Germanii şi austriecii mănâncă aproximativ 80 kg pe an, în timp ce englezii şi irlandezii, numai 50 kg.
Mult şi de proastă calitate
Medicii spun că mâncăm cantitativ şi calitativ greşit. „Cantitatea de alimente îngurgitată în 24 de ore este mare şi repartizată total greşit. Organele implicate în digestie sunt solicitate într-un mod nefiziologic, aşa-zisele trei mese fiind, de fapt, doar una singură, şi aceea din alimente greşit alese”, a declarat profesorul Mihai Voiculescu, preşedintele Asociaţiei Române pentru Studiul Ficatului.
Calitatea alimentaţiei este o altă mare problemă. Mâncăm multă pâine sau produse de patiserie, cartofi preparaţi în diferite feluri, prăjiţi, piure, snacks. Este total greşit, pentru că se acumulează cantităţi mari de zaharuri, chiar şi de grăsimi, care în cele din urmă se transformă în colesterol şi trigliceride.
Neglijăm fructele, legumele, zarzavaturile, care pot fi gătite în fel şi fel de moduri. „Recomand creşterea raportului legume, fructe, zarzavaturi în defavoarea pâinii, patiseriei şi cartofilor”, spune profesorul Mihai Voiculescu. Consumul de peşte, ouă şi lactate este important mai ales pentru copiii până la 14 ani.
Există anchete epidemiologice care stabilesc că între cantitatea de proteine valoroase şi resursele intelectuale şi fizice ale unei populaţii există o relaţie directă.
