RRI.RO - Sindromul lipsei părinţilor plecaţi la muncă în străinătate
De când românii au început să devină în număr din ce mai mare migranţi pe piaţa muncii din UE, a apărut, în ţară, un fenomen subsumat: copiii multora dintre aceşti lucrători au rămas în România, fie în grijă celuilalt părinte, fie în grija rudelor.
03 August 2015, 07:31
De la începutul anilor 2000, de când românii au început să devină în număr din ce mai mare migranţi pe piaţa muncii din UE, a apărut, în ţară, un fenomen subsumat: copiii multora dintre aceşti lucrători au rămas în România, fie în grijă celuilalt părinte, fie în grija rudelor.
Efectele nu au întârziat să apară şi ele au fost observate atât de familie, cât şi de educatori şi psihologi. Lipsa părinţilor, a autorităţii reprezentate de ei, dar şi dorul faţă de ei, au început să fie vizibile în comportamentul unora dintre aceşti copii. Cum se manifestă ei, aflăm acum de la sociologul Florian Niţu.
„Studiile statistice au demonstrat foarte clar că apare un recul şi o scădere a performanţelor şcolare şi al interesului pentru învăţătură. Pe de altă parte mai există o vulnerabilitate în ceea ce priveşte comportamentele deviante: consum de alcool, tutun, droguri, etc.
Apare şi un risc mai mare de apropiere de grupuri infracţionale sau chiar de a deveni victime ale grupurilor infracţionale. Dar impactul major se resimte la nivel psihologic, la nivelul formării personalităţii. Există „sindromul părintelui lipsă”, un fenomen analizat nu doar în România, căci el apare pretutindeni şi dintotdeauna. S-a evidenţiat faptul că lipsa unui părinte sau a amândurora duce la neîncredere în sine, sentiment de vinovăţie, un nivel foarte ridicat de anxietate.”
Nu toţi copiii care rămân acasă în urma plecării părinţilor la muncă în străinătate au aceste probleme, dar vulnerabilitatea este prezentă în fiecare caz.
În aceste condiţii, este necesar să se ştie numărul cât mai exact al acestor copii. Fundaţia pentru o Societate Deschisă a demarat un proiect în acest sens, cu mai mulţi ani în urmă. Ce s-a aflat în urma acestui proiect ne spune la Victoria Cojocariu, membră a Fundaţiei pentru o Societate Deschisă.
