Evaluarea biologică a anemiei
Contrar credinței populare, anemia nu înseamnă o scădere a numărului de globule roșii din sânge. Este, de fapt, o reducere a cantității de hemoglobină circulantă sau funcțională. Hemoglobina este transportată de globulele roșii și este utilizată pentru a transporta oxigenul din sânge către țesuturile organismului.
Articol de Simona Lazăr, 01 Noiembrie 2024, 11:17
Simptomele biologice ale anemiei includ o scădere a nivelului de hemoglobină, care este măsurată sistematic printr-o hemogramă, și adesea o scădere a numărului de globule roșii (eritrocite), măsurată de asemenea printr-o hemogramă.
Un bilanț al anemiei include un număr mare de teste cu diferite grade de specificitate și sofisticare, care permit cuantificarea amplorii anemiei și înțelegerea mecanismului acesteia.
De ce se fac teste de anemie?
Bilanțul biologic pentru anemie include așa-numitele teste de „depanare”, care permit inițial să se evalueze amploarea anemiei și să se orienteze bilanțul anemiei către un anumit mecanism. Odată ce mecanismul anemiei a fost determinat, cauza mai precisă a anemiei este căutată cu ajutorul unor teste mai specifice.
Ce teste sunt necesare pentru o evaluare biologică a anemiei?
Bilanțul biologic include teste generale de „depanare”:
Hemograma: nivelul hemoglobinei și numărul de globule roșii cuantifică amploarea anemiei; dimensiunea (VGM) globulelor roșii indică diferite tipuri de anemie, denumite „macrocitică” (creșterea globulelor roșii) sau „microcitică” (scăderea globulelor roșii), care corespund anemiilor de diferite origini.
Numărul trombocitelor: numărul trombocitelor din sânge orientează, de asemenea, diagnosticul. Un număr crescut, de exemplu, indică o inflamație, în timp ce un număr scăzut poate sugera o anomalie a măduvei osoase.
Numărul de reticulocite: reticulocitele sunt celulele din sânge care indică reînnoirea globulelor roșii. În funcție de valoare, este posibilă diferențierea între anemia „regenerativă” (număr crescut de reticulocite) și anemia „non-regenerativă” (număr scăzut de reticulocite).
În funcție de cauzele posibile ale anemiei, se solicită apoi alte teste biologice, într-o ierarhie variabilă. În niciun caz nu se solicită sistematic toate aceste teste.
Anemie secundară unei inflamații a organismului: ESR și CRP și, în funcție de caz, un test de inflamație mai complet.
Anemie „macrocitică” legată de un deficit de vitamina B12 sau de folat: teste specifice pentru vitamina B12, folat seric și folat eritrocitar (sau vitamina B9 sau folat).
Anemie „microcitară” secundară carenței de fier (sau deficienței marțiale): bilanț al fierului: fier seric, feritină sanguină, capacitate totală de legare a feritinei (TFC), coeficient de saturație totală (TC), siderofilină sau transferină.
Anemie datorată distrugerii globulelor roșii sau hemolizei: bilirubină serică, haptoglobină, durata de viață a globulelor roșii. Dacă această ipoteză este confirmată, bilanțul poate fi extins:
Anemie datorată hemolizei cauzate de fragilitatea excesivă a globulelor roșii: testul de rezistență globulară.
Anemie datorată unei anomalii a hemoglobinei: electroforeza hemoglobinei.
Anemie datorată distrugerii globulelor roșii prin conflict imunitar (anemie autoimună): testul Coombs (direct și indirect).
Anemie datorată unei producții insuficiente în măduvă: mielogramă.