În fața judecătorului de district, avocatul său a dus o adevărată luptă de învăluire, pentru a-și salva clientul. El a citit, în instanță, câteva pagini emoționante despre „Bătălia de pe Muntele Battaglia”, unde Sharp luptase și se evidențiase „făcând să curgă sânge german în vârful baionetei”. „Nu așa ne cinstim eroii!” – a strigat el, când judecătoarea l-a oprit – „chiar dacă harul lor a scăzut!”. El a avertizat că demența – care se poate instala oricând în cazul lui Sharp – ar putea constitui o povară pentru Biroul American al Penitenciarelor. Pentru a sublinia fragilitatea clientului său, avocatul îl sprijinea din când în când, îl mângâia ori se interesa de starea lui de sănătate, în timpul dizertației.
Veteranul american a recunoscut însă că „a intrat cu ochii deschiși” în această afacere, dar vârsta lui înaintată a fost cea care l-a făcut „să judece greșit” și să devină curier de droguri. El a declarat că regretă foarte mult ceea ce a făcut și a propus să-și plătească datoria față de statul american vărsând 500.000 de dolari în conturile guvernului și crescând papaya hawaiiane pe proprietatea lui din Florida, până la sfârșitul vieții.
Din păcate, nici un tertip nu i-a putut îmbuna pe membrii completului de judecată, mai ales că, așa cum a subliniat procurorul, Leo Sharp s-a folosit de vârsta lui, de înfățișare și chiar de statutul lui de veteran pentru a îndepărta suspiciunile care planau supra sa.
A fost condamnat, în cele din urmă, la 3 ani cu executare, însă procuratura a făcut apel, cerând o pedeapsă mai aspră: 14 ani, cu posibilitatea de a fi eliberat după 5 ani, pentru bună purtare.