Subconștientul dezvăluit: Explorarea motivelor din spatele vorbirii în timpul somnului

Vorbirea în somn este mai frecventă în timpul fazei de somn REM (rapid eye movement), perioada în care visăm cel mai intens.

În această fază, activitatea cerebrală este similară celei de când suntem treji, ceea ce poate permite comunicarea verbală în timp ce suntem încă într-o stare de somn adânc.

Unii cercetători cred că vorbirea în somn poate fi legată de stresul sau anxietatea din timpul zilei, iar alții sugerează că poate fi o consecință a unor probleme de sănătate mintală sau fizică, cum ar fi tulburarea de somn REM (mișcare rapidă a ochilor) sau apneea de somn.

În general, vorbirea în somn este considerată o afecțiune benignă și nu necesită tratament, cu excepția cazului în care cauzează disconfort sau deranjează somnul partenerului de pat.

Dacă este necesar, există anumite măsuri pe care le puteți lua pentru a îmbunătăți calitatea somnului, cum ar fi evitarea consumului de alcool sau cafeină înainte de culcare sau menținerea unui program de somn regulat.

Tulburarea este definită ca vorbind în timp ce dormi, fără a fi conștient de acest lucru. Este destul de comună, dar poate fi un semn de ceva grav.

Vorbitul în timpul odihnei intră în categoria "parasomniilor", adică a fenomenelor nedorite care apar în contextul somnului.

Potrivit statisticilor, 50% dintre copii vorbesc în somn cel puțin o dată pe an, iar 10% dintre copii vorbesc în somn în fiecare zi.

De asemenea, 67% dintre adulți vorbesc în somn cel puțin de 4 ori pe an. Această tulburare este mai frecventă la bărbați. Modul de a vorbi în timp ce dormi nu este întotdeauna ușor de înțeles și poate să apară în timpul oricărei etape a somnului.

Persoana care vorbește în somn poate să pară că ține un discurs sau poate vorbește doar o parte a unei conversații. Nu vă faceți griji, de cele mai multe ori secretele nu sunt dezvăluite în timpul vorbitului în somn.

Potrivit unor studii recente, specialiştii au identificat posibila cauza pentru care anumite persoane vorbesc în somn, se agită, lovesc cu picioarele şi sfârşesc prin a cădea din pat.

Acestia au identificat neuroni care, în timpul fazelor somnului paradoxal, asimilat perioadelor cu vise, ne paralizează pur şi simplu, pe o durată limitată, pentru a ne menţine corpul imobil.

Persoanele care se confruntă cu aceste simptome sunt frecvent diagnosticate cu tulburare comportamentală în somnul paradoxal (SBD, Sleep Behavior Disorder), afecţiune care se declanşează în jurul vîrstei de 50 de ani. Această maladie este marcată de mişcări anormale care reflectă probabil ceea ce visează pacientul.

Cercetătorii de la Universitatea Lyon au identificat în creier un grup de neuroni responsabili cu această paralizie temporară a muşchilor.

Ei au încercat să neutralizeze aceşti neuroni injectând în creierul şoarecilor un produs care blochează secreţia de glutamat, o moleculă chimică neurotransmiţătoare, care asigură transmiterea de mesaje de la un neuron la altul.

La final, savanţii au observat că şoarecii trataţi s-au mişcat în timpul somnului paradoxal, comportîndu-se ca pacienţii care suferă de SBD.

Descoperirea ar putea contribui la înţelegerea mai bună a anumitor tulburări ale somnului, în special a celei menţionate mai sus, dar şi a maladiei Parkinson, deoarece pacienţii diagnosticaţi cu SBD dezvoltă aproape sistematic simptomele motorii ale maladiei Parkinson, precum rigiditate şi tulburări de echilibru.