Evoluţia economiei româneşti a depăşit-o pe cea a celorlalte ţări ale Uniunii Europene în trimestrul patru din 2020, după ce Guvernul a optat să nu impună tipul de restricţii severe care au închis cea mai mare parte a continentului, se arată într-o analiză realizată de Bloomberg.

Românii au început noul an cu o stare de pesimism în legătură cu situația generală din țară, arată un sondaj realizat de Institutul Român de Evaluare și Strategie (n.r. IRES).

Rata șomajului la nivel național a scăzut la 5,1%, potrivit datelor din luna noiembrie, publicate vineri de Institutul Național de Statistică.

Salariul minim brut garantat în plată pentru anul viitor va fi majorat în funcţie de evoluţia economiei, a declarat premierul Ludovic Orban.

Rata anuală a inflaţiei în zona euro a rămas stabilă la minus 0,3% în luna octombrie 2020, în timp ce în Uniunea Europeană a rămas stabilă la 0,3%, ţările membre cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei fiind Polonia, Ungaria, Cehia şi România, arată datele Eurostat.

Industria a reprezentat anul trecut cea mai semnificativă activitate economică din Uniunea Europeană în funcţie de producţia generată, reprezentând 19,7% din valoarea totală brută adăugată.

Statele cu cel mai ridicat procent au fost: Irlanda (35%), Cehia (29,2%), Slovenia (27%), Polonia (24,7%), Slovacia (24,5%), Germania (24,3%) şi România (24,1%), arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Celelalte activităţi economice importante din UE au fost anul trecut 'comerţul en gros şi en detail, transport, servicii alimentare şi de cazare' (19,7% în UE, 20,1% în România), urmate de 'Administraţie publică, apărare, educaţie, sănătate şi activităţi de asistenţă socială' (18,7% în UE, 15% în România), 'Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice' (11,4% în UE, 8,7% în România), 'Activităţi imobiliare' (10,8% în UE, 8% în România), 'Construcţii' (5,3% în UE, 7,1% în România), 'Agricultură, silvicultură şi pescuit' (1,6% în UE, 4,5% în România), 'Informaţii şi comunicaţii' (5,4% în UE, 6,1% în România), 'Finanţe şi asigurări' (4,7% în UE, 2,7% în România), 'Artă şi activităţi de recreere' (3,4% în UE, 3,7% în România).

Deşi 'Industria' a continuat să reprezinte anul trecut cea mai semnificativă activitate economică din Uniunea Europeană în funcţie de producţia generată, în ultimele două decenii s-a înregistrat un declin semnificativ (de la 22,6% în 1999 la 19,7% în 2019; minus 2,9 puncte procentuale).

De asemenea, în ultimele două decenii s-a înregistrat o scădere importantă şi în 'Agricultură, silvicultură şi pescuit' (minus 0,7 pp), 'Finanţe şi asigurări' (minus 0,4 pp), 'Construcţii' (minus 0,3 pp), 'Artă şi activităţi de recreere' (minus 0,2 pp) şi s-a menţinut stabil sectorul 'comerţ en gros şi en detail, transport, servicii alimentare şi de cazare'.

În schimb, s-au înregistrat creşteri pe segmentele 'Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice' (de la 9,4% în 1999 la 11,4% în 2019, două pp), 'Activităţi imobiliare' (de la 9,6% în 1999 la 10,8% în 2019, 1,2 pp), 'Administraţie publică, apărare, educaţie, sănătate şi activităţi de asistenţă socială' (0,7 pp) 'Informaţii şi comunicaţii' (0,6 pp).

În 13 state membre ale UE, 'Comerţul en gros şi en detail, transport, servicii alimentare şi de cazare' au reprezentat anul trecut cea mai semnificativă activitate economică în funcţie de valoarea brută adăugată generată. Cel mai ridicat procent s-a înregistrat în Lituania (31,4% din total valoarea totală brută adăugată), Grecia (27,6%), Polonia (26%), Cipru (25,3%), Letonia (24,8%) şi Portugalia (24,5%).

'Administraţie publică, apărare, educaţie, sănătate şi activităţi de asistenţă socială' a fost principala activitate economică în funcţie de valoarea brută adăugată generată în cinci state membre UE: Franţa (21,9%), Belgia şi Suedia (ambele cu 21,3%), Olanda (21,1%) şi Danemarca (20,8%).

De asemenea, Luxemburg a fost singurul stat membru unde sectorul 'Finanţe şi asigurări' a reprezentat anul trecut cea mai semnificativă activitate economică, generând 26,8% din valoarea totală brută adăugată.

Sursa: agerpres

Foto: pixabay

Salariul mediu brut a scăzut cu 2,4% în luna august, față de perioada anterioară, respectiv de 131 de lei, ajungând la 5.337 de lei. Salariul mediu net a scăzut cu 2,9%, respectiv cu 97 de lei, situându-se la 3.275 de lei, potrivit Institutului Naţional de Statistică.

Au început înscrierile pentru accesarea de microgranturi din fonduri externe nerambursabile, formularul electronic de înscriere fiind activ pe platforma IMM Recover.

Criza economică provocată de pandemia de coronavirus se adâncește. Aceasta va suferi o scădere de 5,7% în 2020, potrivit prognozei realizate de Banca Mondială.

Economia globală va avea nevoie de 3 ani pentru a-și reveni din criza generată de pandemia de coronavirus. Va înregistra o scădere de 4,8% în acest an, după care va avea o creștere de 4,4% în 2021.