-

Îmbătrânirea creierului – unul dintre efectele devastatoare ale Covid-19 (studiu)

Apariţia virusului Sars-Cov 2 şi răspândirea lui în toată lumea a adus cu sine o serie de efecte nefaste, pentru minimalizarea cărora întrega omenire duce o luptă continuă.

Pe lângă faptul că pandemia ne afectează iremediabil, cu fiecare zi ce trece, starea de spirit, efectele pe care boala în sine le are pe termen lung asupra sănătăţii sunt devastatoare.

În acest sens, tot mai mulţi cercetători apar zilnic în mass-media cu noi şi noi descoperiri privind efectele îngrijorătoare ale virusului şi impactul său major asupra umanităţii.

Unul dintre cele mai noi rezultate ale studiilor cu privire la urmările pe care Covid -19 le poate avea pe termen lung este de-a dreptul cutremurător şi vizează creierul.

În urma unor cercetări recente la care au participat peste 84.000 de oameni, coordonat de Adam Hampshire, doctor la Imperial College London s-a descoperit faptul că oamenii care se recuperează în urma infecției cu COVID-19 ar putea suferi efecte cognitive semnificative, cele mai grave cazuri de infecție fiind asociate cu un declin mintal echivalent cu îmbătrânirea cu 10 ani a creierului.

Echipa lui Hampshire a analizat rezultatele de la 84.285 de oameni care au completat un studiu numit The Great British Intelligence Test. Deşi nu au impus implicarea oamenilor în mod direct în aceste cercetări, rezultatele publicate pe site-ul MedRxiv ar trebui luate în considerare, însă cu prudență. Acestea vorbesc despre un deficit cognitiv care a avut „dimensiuni substanțiale”, în special în rândul oamenilor care au fost internați în spital din cauza COVID-19. Cele mai grave cazuri au arătat un impact „echivalent cu declinul pe o perioadă de 10 ani a performanțelor generale, la persoanele cu vârste cuprinse între 20 și 70 de ani”.

„Analizele noastre se aliniază cu ipoteza potrivit căreia COVID-19 produce consecințe cognitive cronice. Oamenii care s-au vindecat, inclusiv cei care nu mai prezintă simptome, au prezentat un deficit cognitiv semnificativ”, au scris cercetătorii.

Afectarea funcţiilor cognitive în urma infeciei cu virusul Sars-Cov2 este relevată şi de medicii din New York care au tratat pacienţi diagnosticaţi cu COVID-19. Aceştia au observat tot mai des apariţia unui alt simptom al bolii, pe lângă febră, tuse şi respiraţie îngreunată: unii dintre pacienţi sunt afectaţi de o stare de confuzie importantă, care îi face să nu mai ştie unde se află şi nici în ce an trăiesc.

Această pierdere a reperelor este asociată uneori cu lipsa oxigenului în sânge, dar la anumiţi bolnavi nivelul de confuzie pare să fie disproporţionat de mare în raport cu nivelul de afectare a plămânilor lor.

Ideea este susţinută şi în „New England Journal of Medicine”, una dintre cele mai prestigioase reviste medicale americane, unde medicii francezi din Strasbourg au descris faptul că peste jumătate dintr-un grup de 58 de pacienţi internaţi la reanimare erau confuzi sau agitaţi. Scanările cerebrale au dezvăluit posibile inflamaţii.

„Toată lumea spune că este o problemă de respiraţie, dar ea afectează şi ceva care ne este foarte preţios, creierul”, a declarat S. Andrew Josephson, şeful departamentului de neurologie de la Universitatea California din San Francisco.

Medicii nu ştiu deocamdată dacă aceste tulburări sunt de durată. Internarea la reanimare este, prin ea însăşi, o etapă creatoare de confuzie, în special din cauza medicamentelor administrate în astfel de secţii. Cert este însă că revenirea la starea normală, pentru pacienţii cu COVID-19, pare să necesite mai mult timp decât pentru pacienţii care au supravieţuit unor crize cardiace sau unor AVC-uri, potrivit acestor studii.

Articole înrudite