-

Majoritatea românilor nu reușesc să se descurce cu banii

Doar 43% dintre români se pot descurca singuri, iar 13% au un grad mediu de independență financiară, relevă datele unei cercetări derulate de Asociaţia CFA România.

Acest lucru înseamnă că doar 1 din 4 români pot gestiona majoritatea cheltuielilor neprevăzute și investesc pentru perioada când vor ieși la pensie.

"Asociaţia CFA România a derulat un chestionar care măsoară gradul independenţei financiare la români. Conform acestuia, 43% dintre respondenţi sunt dependenţi financiar, ceea ce înseamnă că nu sunt pregătiţi pentru a face faţă unor cheltuieli neprevăzute, unei perioade fără venituri sau pentru perioada pensionării", se arată într-un comunicat al organizaţiei, remis marţi AGERPRES.

Totodată, 43% dintre români apelează la prieteni, familie sau stat pentru ajutor

Salariul sau pensia reprezintă unica sursă de venit pentru circa 64% dintre români doar 17% din respondenţi au surse de venit multiple, iar 6% nu au nicio sursă de venit lunar.

Citeste continuarea AICI

Foto: pixabay

Articole înrudite

  • Sondaj: Românii au început noul an cu o stare de pesimism în legătură cu situația generală din țară

    Românii au început noul an cu o stare de pesimism în legătură cu situația generală din țară, arată un sondaj realizat de Institutul Român de Evaluare și Strategie (n.r. IRES).

  • Rata șomajului la nivel național a scăzut la 5,1%

    Rata șomajului la nivel național a scăzut la 5,1%, potrivit datelor din luna noiembrie, publicate vineri de Institutul Național de Statistică.

  • Salariul minim brut garantat în plată pentru anul viitor va fi majorat în funcţie de evoluţia economiei

    Salariul minim brut garantat în plată pentru anul viitor va fi majorat în funcţie de evoluţia economiei, a declarat premierul Ludovic Orban.

  • România, printre ţările UE cu cea mai ridicată rată anuală a inflaţiei

    Rata anuală a inflaţiei în zona euro a rămas stabilă la minus 0,3% în luna octombrie 2020, în timp ce în Uniunea Europeană a rămas stabilă la 0,3%, ţările membre cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei fiind Polonia, Ungaria, Cehia şi România, arată datele Eurostat.

  • România, printre statele UE unde industria este cea mai semnificativă activitate economică

    Industria a reprezentat anul trecut cea mai semnificativă activitate economică din Uniunea Europeană în funcţie de producţia generată, reprezentând 19,7% din valoarea totală brută adăugată.

    Statele cu cel mai ridicat procent au fost: Irlanda (35%), Cehia (29,2%), Slovenia (27%), Polonia (24,7%), Slovacia (24,5%), Germania (24,3%) şi România (24,1%), arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

    Celelalte activităţi economice importante din UE au fost anul trecut 'comerţul en gros şi en detail, transport, servicii alimentare şi de cazare' (19,7% în UE, 20,1% în România), urmate de 'Administraţie publică, apărare, educaţie, sănătate şi activităţi de asistenţă socială' (18,7% în UE, 15% în România), 'Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice' (11,4% în UE, 8,7% în România), 'Activităţi imobiliare' (10,8% în UE, 8% în România), 'Construcţii' (5,3% în UE, 7,1% în România), 'Agricultură, silvicultură şi pescuit' (1,6% în UE, 4,5% în România), 'Informaţii şi comunicaţii' (5,4% în UE, 6,1% în România), 'Finanţe şi asigurări' (4,7% în UE, 2,7% în România), 'Artă şi activităţi de recreere' (3,4% în UE, 3,7% în România).

    Deşi 'Industria' a continuat să reprezinte anul trecut cea mai semnificativă activitate economică din Uniunea Europeană în funcţie de producţia generată, în ultimele două decenii s-a înregistrat un declin semnificativ (de la 22,6% în 1999 la 19,7% în 2019; minus 2,9 puncte procentuale).

    De asemenea, în ultimele două decenii s-a înregistrat o scădere importantă şi în 'Agricultură, silvicultură şi pescuit' (minus 0,7 pp), 'Finanţe şi asigurări' (minus 0,4 pp), 'Construcţii' (minus 0,3 pp), 'Artă şi activităţi de recreere' (minus 0,2 pp) şi s-a menţinut stabil sectorul 'comerţ en gros şi en detail, transport, servicii alimentare şi de cazare'.

    În schimb, s-au înregistrat creşteri pe segmentele 'Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice' (de la 9,4% în 1999 la 11,4% în 2019, două pp), 'Activităţi imobiliare' (de la 9,6% în 1999 la 10,8% în 2019, 1,2 pp), 'Administraţie publică, apărare, educaţie, sănătate şi activităţi de asistenţă socială' (0,7 pp) 'Informaţii şi comunicaţii' (0,6 pp).

    În 13 state membre ale UE, 'Comerţul en gros şi en detail, transport, servicii alimentare şi de cazare' au reprezentat anul trecut cea mai semnificativă activitate economică în funcţie de valoarea brută adăugată generată. Cel mai ridicat procent s-a înregistrat în Lituania (31,4% din total valoarea totală brută adăugată), Grecia (27,6%), Polonia (26%), Cipru (25,3%), Letonia (24,8%) şi Portugalia (24,5%).

    'Administraţie publică, apărare, educaţie, sănătate şi activităţi de asistenţă socială' a fost principala activitate economică în funcţie de valoarea brută adăugată generată în cinci state membre UE: Franţa (21,9%), Belgia şi Suedia (ambele cu 21,3%), Olanda (21,1%) şi Danemarca (20,8%).

    De asemenea, Luxemburg a fost singurul stat membru unde sectorul 'Finanţe şi asigurări' a reprezentat anul trecut cea mai semnificativă activitate economică, generând 26,8% din valoarea totală brută adăugată.

    Sursa: agerpres

    Foto: pixabay